14 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva diabetului

Interviu

14 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva diabetului

    • 14 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva diabetului
      14 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva diabetului

      14 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva diabetului

Ziua Mondială de luptă împotriva Diabetului este marcată anual în ziua de 14 noiembrie. A fost marcată pentru prima dată în 1991, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății și a Federației Internaționale a Diabetului. Scopul zilei este de a crește gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni cu care sute de milioane de oameni la nivel mondial trăiesc în fiecare zi. Despre diabet vorbim astăzi cu doamna doctor Nicoleta Dimitriu, medic primar medicină de familie și manager de dezvoltare în cadrul Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Ce este diabetul?

Diabetul zaharat este o boală cronică netransmisibilă care apare atunci când pancreasul nu mai poate produce insulina (sau nu produce deloc), sau atunci când organismul nu mai poate utiliza insulina cum trebuie. Insulina este un hormon produs de pancreas, care acționează ca o cheie care permite glucozei din alimentele ingerate să treacă din circulația sangvină în celulele corpului pentru a produce energie.

Care sunt cauzele diabetului?

Factorii de risc pentru Diabetul de tip 1 sunt încă în curs de cercetare. În orice caz, existența unui membru din familie cu diabet de tip 1 crește ușor riscul de boală. Factorii de mediu și expunerea la unele infecții virale sunt de asemenea legate de riscul de diabet de tip 1.

Dacă vorbim de diabetul de tip 2, aici factorii de risc sunt: istoricul familial de diabet, greutatea corporală crescută, alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică, înaintarea în vârstă, hipertensiunea arterială, toleranța scăzută la glucoză, istoricul de diabet gestațional, nutriția deficitară în timpul sarcinii.

Spuneați că existența unui membru din familie cu diabet de tip 1 crește ușor riscul de boală. Cu alte cuvinte, care sunt șansele să se transmită genetic?

Studiile spun că riscul de a face diabet se poate dubla dacă ai anumite gene „predispozante”. Însă, dacă moștenești predispoziția, nu înseamnă că este obligatoriu să faci diabet, dacă adopți un stil de viață sănătos cât mai repede și pe o durată nelimitată de timp. Există studii care au inclus gemeni monovitelini, care teoretic au aceeași încărcătură genetică și care au dezvoltat diabet zaharat de tip 2 cu o prevalență diferită, în funcție de prezența obezității sau a sedentarismului.

Care sunt simptomele diabetului?

Evoluția acestei afecțiuni este lentă și de multe ori, fără simptome vizibile. Printre simptomele care pot indica prezența diabetului, atât la adulți, cât și la copii, se numără: senzație anormală de sete și gură uscată, pierdere bruscă în greutate, urinare frecventă, lipsa de energie, senzație de oboseală, vedere încețoșată, senzație continuă de foame, furnicături, amorțeli la mâini și picioare.

Care sunt valorile normale ale glicemiei?

Diabetul nu este o boală vindecabilă, dar pacienții au nevoie de tratament pentru a menține nivelul glicemiei în parametrii normali și pentru a reduce riscul de apariție a complicațiilor. Valorile ideale ale glicemiei măsurate pe stomacul gol (fără ca persoana să fi mâncat timp de cel puțin opt ore) sunt între 72 mg/dl și 108 mg/dl, caz care nu prezintă riscuri medicale. Valorile între 120 mg/dl și 180 mg/dl sunt considerate a fi la limită, iar riscul pe care îl presupun acestea este mediu. Un nivel mai mare de 215 mg/dl este considerat mare, iar riscul de îmbolnăvire este, de asemenea, ridicat, în timp ce o glicemie mai mare de 315 mg/dl este extrem de periculoasă. O valoare a glicemiei sub 50 mg/dl este periculos de mică și presupune un risc mare pentru sănătate.

Ce categorie de populație ar trebui să se testeze pentru a vedea dacă se confruntă cu acest diagnostic?

Testele de screening fac diferențierea între persoanele aparent sănătoase, care, probabil, au boala, și cele care, probabil, nu au boala.

Testarea trebuie realizată la:

* toți adulții asimptomatici supraponderali sau obezi ce prezintă unul sau mai mulți dintre următorii factori de risc – rude de gradul 1 cu diabet zaharat, istoric de boală cardiovasculară, femei diagnosticate cu sindrom de ovar polichistic, sedentarism, HTA, dislipidemie, insulinorezistență sau condiții clinice asociate cu ea, tratament cu antipsihotice, glucocorticoizi, tratament pentru HIV.

* femeile cu antecedente de diabet gestațional (screeningul se face la interval de 3 ani)

* toți pacienții cu vârsta mai mare sau egală cu 45 de ani (dacă testările sunt negative, se vor repeta la interval de 3 ani sau mai frecvent în funcție de rezultatele inițiale și riscurile asociate)

* pacienții cu prediabet ar trebui testați anual.

Odată pus diagnosticul de diabet, la ce să se aștepte pacienții, fiind o boală nevindecabilă?

În cazul diabetului zaharat de tip 1, pacienții sunt dependenți de tratamentul cu insulină, recomandat de medicul diabetolog. În ceea ce privește diabetul zaharat de tip 2, medicul poate recomanda insulină, dacă pacientul se află într-un stadiu avansat al bolii, sau alte medicamente pentru reducerea nivelului glicemic. De asemenea, persoanelor care suferă de diabet zaharat le este recomandat să acorde o atenție deosebită alimentației și stilului de viată.

La capitolul alimentație, vorbim, în primul rând, de un aport caloric suficient (stabilit de medicul specialist), împârțit în 3 mese pe zi, plus/minus 2-3 gustări și un anumit aport de glucide. Alimentația trebuie să fie variată, pentru a avea un aport suficient de macronutrienți, vitamine, minerale și fibre alimentare.

Un stil de viață sănătos include un program zilnic de activitate fizică, programul de somn să fie 6-8 ore/noapte, consumul de alcool trebuie să fie moderat (sau nul), alimentația, cum spuneam variantă.

Ce complicații pot să apară dacă nu este identificat la timp sau dacă nu este tratat corect?

Un diabet zaharat netratat la timp sau neglijat duce la complicații pe tot parcursul vieții. Principalele complicații cronice sunt: boala vasculară (accident vascular cerebral, atac de cord etc.), probleme oculare (retinopatie diabetica), afectarea nervilor (neuropatie diabetică), boli renale (nefropatia diabetică), infecții sau afecțiuni cutanate, dureri, ulcerații. De aceea, pacienții cu diabet trebuie să respecte cu strictețe indicațiile medicului diabetolog.

Vă reamintim că, pentru alte informații și consultații puteți suna la unul dintre numerele de telefon ale Spitalului Providența (aflat pe Șoseaua Nicolina nr. 115, Nicolina 2, CUG, Iași): 0232 241 271 / 0730 230 030 / 0745 375 427(mesaj pe Whatsapp).

Materialul în format AUDIO îl puteți asculta aici: https://www.youtube.com/watch?v=uBO3tOP3nLY

Mai multe găsiți și pe pagina de facebook a Spitalului Providența al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: https://www.facebook.com/providenta/

Citește despre: