Între Mănăstirea Agapia şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, a fost încheiat un parteneriat pentru cercetarea patrimoniului cultural deţinut de ansamblul monahal şi valorificarea ştiinţifică a acestuia, specialistul desemnat fiind muzeograful Eva Giosanu. Rodul primilor ani de colaborare s-a concretizat în remodelarea expoziţiei permanente a „Muzeului de artă N. Grigorescu”, precum şi a „Casei memoriale Al. Vlahuţă”, vernisate în data de 19 iulie 2012. Ultima fază a proiectului a constituit-o înfiinţarea unei noi unităţi muzeale intitulate „Muzeul vivant Agapia”, al cărui deschidere a avut loc duminică, 11 august 2013, în prezența  Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, care a sfințit  noul aşezământ cultural, înconjurat de un sobor numeros de stareți ai mănăstirilor din împrejurimi, dar și de preoți și diaconi. La eveniment a participat întreaga obște a Mănăstirii Agapia, care alături de numeroși credincioși și de soborul slujitor, a venit în procesiune de la mănăstire până la noul muzeu. De asemenea, au fost prezenți la inaugurare numeroși muzeografi, dar și o parte din marii meșteri olari ai Moldovei ca meşterul Gheorghe Smerică, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, provenit din Mihăilenii Botoşanilor, meşterul Gheorghe Andrei din satul Poiana, comuna Deleni - Iaşi, centru renumit pentru ceramica neagră ornamentată cu piatră, şi meşterul Marcel Mocanu din Braniştea - Galaţi, neobosit artizan al ceramicii tradiţionale moldoveneşti.

După slujba de sfințire a apei și a untdelemnului și după binecuvântarea întregului complex muzeal, au urmat alocuțiunile invitaților, vizitarea muzeului de către toți cei prezenți, precum și o agapă tradițională în aer liber.

„Atunci când intri în această mică incintă, crezi cu adevărat că este un colț de Rai”

Prima dintre invitați care a luat cuvântul a fost doamna Lăcrămioara Stratulat, directorul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, care  vorbit despre ceea ce oferă noul muzeu al Mănăstirii Agapia: „Pentru noi ca muzeografi, este o imensă bucurie să deschidem un nou muzeu, mai ales unul ca acesta, care a pornit dintr-o dorință, dintr-o credință și dintr-o știință aparte. «Muzeul vivant Agapia» nu este un muzeu oareacare, în primul rând pentru că este așezat într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, iar în al doilea rând pentru că atunci când intri în această mică incintă, simți atâta energie, atâta liniște și atâta pace, încât crezi cu adevărat că este un colț de Rai”.

După alocuțiunea doamnei director a Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, a urmat cuvântul muzeografului Eva Giosanu, care a subliniat că noul muzeu inaugurat reprezintă un proiect pionierat: „«Muzeul vivant Agapia» este o piatră de încercare, un proiect de pionierat în țara noastră cel puțin, pentru că aplică un concept nou al muzeologiei, acela de muzeu viu, care se deschide spre vizitator și-l implică. Putem vorbi de un complex, pentru că pe lângă casa monahală deschisă integral spre vizitare, mai există atelierele vivante din interior, cel de ţesut şi broderie, cel de olărit, precum și cel de brutărie, dar și o casă a oaspeților. În «Muzeul vivant Agapia» am reconstituit istoria casei monahale ce a fost locuită neîntrerupt timp de trei secole, cât și atmosfera și lumea pierdută a acelor timpuri. Ca să redai această lume, trebuie să o recompui în primul rând în interiorul tău, trebuie să o pătrunzi, să o înțelegi, să o reclădești în suflet, iar apoi să o arăți celorlalți. Asta am încercat să facem și noi aici”. De asemenea, monahia Pamfilia, cea care se va ocupa de noul muzeu, a rostit un scurt cuvânt, în care a mulțumit tuturor celor implicați în realizarea proiectului.

În cuvântul rostit la încheiere, IPS Mitropolit Teofan a evidenţiat importanța dăinurii lucrurilor și locurilor din trecut, privite ca spații de libertate într-o lume dominată de stres și de frumusețe contrafăcută: „Nu veți găsi aici în muzeu aur și argint, nu veți găsi nestemate în sensul clasic al cuvântului, ci veți găsi lucruri foarte obișnuite, care însă făceau parte din sufletul acestui neam. Mă bucur că există acest loc, dar mai ales mă bucur că el există, într-o formă restrânsă, și în anumite chilii monahale actuale, de aici sau din alte mănăstiri, constituind locuri neatinse de arta chiciului. Cert este că astfel de locuri sunt mai importante uneori pentru stabilitatea noastră a orășenilor, decât apa și decât pâinea pe care le avem pe masă. Avem nevoie de spații în care stresul lumii sau duhul ei, cum spun călugării, nu a pătruns încă, pentru că din neatenție sau din comoditate frumusețea contrafăcută prinde din ce în ce mai mult teren, intrând chiar și în Biserică. Aceste locuri sau spații de libertate într-o lume devenită sclavă și confuză , sunt licăriri de normalitate, elemente de speranță și coloane de rezistență. De aceea, nu pot decât să mulțumesc tuturor celor implicați în realizarea acestui minunat colțișor, model de viețuire autentică monahală și în care turistul se transformă în pelerin”.

La final, toți invitații au felicitat-o pe stareța Mănăstirii Agapia, stavrofora Olimpiada Chiriac, pentru ostenelile depuse la înnoirile aduse mănăstirii în ultimii ani.