Intrarea în mănăstire se află în partea de răsărit. Deasupra intrării găsim Paraclisul Sfinţilor Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest.

Zidurile mănăstirii datează din trei perioade: secolul XVI, mijlocul secolului XVIII şi sfârşitul secolului XIX. Curtea este destul de largă, iar în centrul ei se află Katholikonul.

Trapeza se află la primul etaj al corpului de apus, vizavi de intrarea în Katholikon. Are picturi foarte frumoase, caracteristice Şcolii Cretane. O inscripţie menţionează că trapeza a fost înnoită în 1540, prin ajutorul regelui Kahetiei (Georgiei), Leontie, şi al fiului său, Alexandru.

Între Katholikon şi trapeză se află aghiasmatarul din marmură albă. Cupola aghiasmatarului este împodobită cu scene biblice cu tematică legată de apă: Botezul Domnului, Trecerea prin Marea Roşie, Izvorul Tămăduirii, Vindecarea slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda ş.a.

Biblioteca se află la primul etaj al noii clădiri din partea de nord.

Pe lângă cele trei paraclise din Katholikon (al Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, al Soborului Sfinţilor Arhangheli şi al Sfintei Marina), în corpurile mănăstirii se află Paraclisul Sfântului Ioan Gură de Aur şi cel al Sfântului Nicolae.

În afara mănăstirii se află Paraclisul Sfinţilor Trei Ierarhi, Paraclisul Sfântului Trifon şi Paraclisul Naşterii Maicii Domnului, precum şi biserica cimitirului.

Dintre cele 12 chilii de pe moşia mănăstirii, doar cinci mai sunt locuite astăzi ‒ a Sfântul Gheorghe, a Sfântului Constantin, a Sfintei Treimi, a Sfântului Dimitrie și a Înălţării Domnului. Mănăstirea mai are un conac în Kareia, închinat Sfântului Cosma Etolianul, construit în anul 1964.

Metoace ale mănăstirii se află în insula Tasos, în Halkidiki şi în Adrianopole.

(Foto) Mănăstirea Filoteu ‒ adăpost al Icoanei Maicii Domnului „Dulcea sărutare”