Corpul de sud şi vechiul Katholikon, care este lipit de zidul de vest, constituie Clădirile mănăstirii vechi. Extinderea mănăstirii şi construirea noului Katholikon sunt realizări recente, din secolul al XIX-lea. În aceeaşi perioadă a fost construit corpul de vest. Colţul de nord-vest a fost construit în 1802. Corpul de sud este paralel cu marea şi a fost refăcut după incendiul din 1817.

Intrarea principală în mănăstire se află în vechea clădire. Un coridor elicoidal neobişnuit conduce în curtea veche. O intrare asemănătoare în Athos întâlneşti doar la Mănăstirea Caracalu. Probabil că forma intrării a fost determinată de atacurile genovezilor, iar mai târziu ale otomanilor.

În mijlocul curţii vechi se află cişmeaua şi o arcadă zidită, care susţine un clopot. În partea de nord se află vechiul Katholikon. Un coridor acoperit trece prin faţa pridvorului vechiului Katholikon şi duce în curtea nouă, în mijlocul căreia se înalţă noul Katholikon, iar lângă el se află agheasmatarul. Amândouă bisericile sunt închinate Sfântului Gheorghe.

Vizavi de Katholikonul nou se află o frumoasă biserică cu două nivele; jos se află Paraclisul Sfântului Ioan Teologul, iar la etaj cel al Intrării în Biserică a Maicii Domnului. În interiorul mănăstirii există şi alte paraclise precum: cel al Sfintei Eufimia, al Sfinţilor Doctori fără de Argint, al Adormirii Maicii Domnului, al Sfântului Ştefan, al Sfinţilor Apostoli, al Sfântului Nectarie şi al Sfintei Treimi. Paraclisul cimitirului, închinat Sfintei Treimi (1817) se află pe coasta de sud-vest a mănăstirii.

Trapeza este la primul etaj al corpului de sud-vestul mănăstirii. A fost pictată în 1475. Picturile ei sunt considerate cele mai vechi picturi de trapeză din Sfântul Munte.

Mănăstirea Xenofont are patru katisme şi mai multe chilii, printre care se numără cea a Sfântului Trifon, a Sfântului Nectarie, a Sfântului Andrei în Kareia. Pe valea Purana, pe drumul spre Kareia, mănăstirea are şi Schitul „Buna-Vestire”. Metoacele mănăstirii se găsesc în Halkidiki şi în Scopelo, iar cel mai nou este Mănăstirea Sfântului Ioan Botezătorul din Acritohori – Seres.

(Foto) Mănăstirea Xenofont – ctitorie a domnitorului Matei Basarab