Care este puterea botezului?

Conform învăţăturii creştine, omul se naşte cu pecetea păcatului strămoşesc. Mulţi se întreabă: cum poate fi păcătos un copil, căci el este o fiinţă îngerească? Sfinţii Părinţi spun că un copil trebuie botezat nu pentru că el este păcătos, ci pentru că este muritor. Iar moartea este una din consecinţele păcatului primar. Botezul îi dă omului nemurirea şi viaţa veşnică.

Cu alte cuvinte, botezul reface ierarhia organică, îl face pe om fiinţă duhovnicească, eliberează începutul duhovnicesc din robia trupescului. La o persoană nebotezată, trupescul învinge duhovnicesul. Ea este înclinată spre păcat şi nu-l poate învinge cu propriile puteri. Pe când cel botezat este un om vindecat. Natura lui primeşte vindecare, iar începutul duhovnicesc primeşte libertate. Datoria părinţilor şi a copilului este de a păstra această natură ierarhică şi restaurată, ca pe primul plan să fie începutul duhovnicesc. Această natură se păstrează cu ajutorul harului duhovnicesc. Botezul restaurează natura şi pune temelia unei noi vieţi duhovniceşti. Este foarte important a păstra harul primit la botez cu ajutorul educaţiei şi a-l înmulţi.

În această lucrare, un rol mare îi revine vieţii bisericeşti. Copilul va fi împărtăşit cât mai des, dus la biserică, va purta cruciuliţă. De asemenea, părinţii se vor ruga în prezenţa lui. Vom face în aşa fel încât tot ce ţine de Dumnezeu să fie pentru el foarte apropiat şi drag. În primul rând, se va pune accent pe evlavia părinţilor şi pe datoria lor de a duce o viaţă conform învăţăturilor Bisericii.

(Pr. Evgheni Şestun – Familia ortodoxă, Editura Sophia, Bucureşti, 2005, pp. 80 – 81)