Un vestitor al Evangheliei spunea că Domnul Dumnezeu foloseşte trei chei pentru descuierea inimii oamenilor şi trezirea lor din somnul păcatelor.

Cheia cea dintâi este o cheie de argint: predicile pe care le aude păcătosul în biserică şi afară de biserică, rugăciunile ce se fac pentru el, chemările pe care le aude.

Când cheia aceasta nu poate descuia inima, intră în slujbă cheia a doua, o cheie de fier: suferinţele şi încercările. Când nici aceasta nu poate isprăvi, a treia şi ultima cheie se apropie de inima omului.

Aceasta e o cheie de aur, e cheia darului şi harului Duhului Sfânt. Cel care nici în faţa acestei chei nu cedează... poate fi pierdut pentru totdeauna.

(Preotul Iosif Trifa, Oglinda inimii omului, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2009, p. 35)