„Fecioria duhului vindecă şi fecioria pierdută a trupului. Avva Zosima, care avea şi fecioria trupului şi fecioria duhului, s-a plecat înaintea Cuvi­oasei Maria Egipteanca, care a fost desfrânată de mică. Însă fecioria du­hovnicească pe care o dobândise Cuvioasa Maria Egipteanca o vindecase pe deplin.”

„O valoare mult mai mare o are fecioria duhovnicească, căci fecioria du­hovnicească este împlinirea poruncii lui Hristos atunci când mintea omu­lui se lipeşte de Dumnezeu cu rugăciune. Această feciorie duhovnicească poate fi dobândită de toţi, şi de cei căsătoriţi, şi de cei necăsătoriţi. Monahii care nu au fecioria duhovnicească sunt nefericiţi, căci nici nu nasc în zona firească, în zona trupească, nici nu îşi transferă existenţa în Rai.” (Părintele Sofronie de la Essex)

(Hierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos și Sfântul Vlasie, Cunosc un om în Hristos: Părintele Sofronie de la Essex, traducere din limba greacă de Pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București; Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2011, p. 342)