Toate rânduielile pe care Sfânta noastră Biserică ni le pune înainte nu au decât un rost, și anume de a dezvălui „adâncul inimii” (Psalmul 63, 7), centrul ipostasului uman. După cum ne încredințează Sfintele Scripturi, Dumnezeu a plămădit fiecare inimă în chip aparte: inima Îi este țintă, ei i Se descoperă și în ea Se sălășluiește. De vreme ce Împărăția lui Dumnezeu este înlăuntru nostru (Luca 17, 21), inima este câmpul de luptă pentru mântuirea noastră, și scopul nevoinței noastre este să o curățim de toată întinăciunea și să o păstrăm neprihănită înaintea Domnului.

(Arhimandritul Zaharia Zaharou, Omul cel tainic al inimii, Editura Basilica, p. 9)