Descoperirea mormântului Sfintei Cuvioase Olimpiada – moment de rugăciune fierbinte al întregii obști de la Văratec
După hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a le trece în rândul sfinților pe cele trei cuvioase, un moment important pentru pregătirea proclamării locale a canonizării a fost deshumarea lor și pregătirea sfintelor moaște pentru a fi așezate în raclă. În osuarul mănăstirii se păstrau osemintele Sfintei Elisabeta (Safta) Brâncoveanu și se știa, din tradiția mănăstirii, că față de ele a existat dintotdeauna o evlavie deosebită.
Dacă în privința mormântului Sfintei Nazaria existau certitudini, tradiția locală fiind confirmată prin descoperirea lui în anul 1973 în pridvorul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, despre locul de veci al Cuvioasei Olimpiada nu se păstrase nicio informație. În fața acestei tăceri a timpului, obștea a săvârșit slujbe de priveghere, maicile rugându-se fierbinte ca mormântul sfintei să fie dat la iveală. S-au îndreptat cu credință către Maica Domnului, ocrotitoarea sfântului lăcaș, au citit Acatistul Acoperământului ei, au ținut post și au intensificat rugăciunea în pravila de la chilie. Miercuri, 26 noiembrie 2025, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, au început săpăturile în prezența părintelui arhimandrit Petroniu Marin, exarh de zona Neamț al Arhiepiscopiei Iașilor, a maicii starețe, stavrofora Iosefina Giosanu, și sub supravegherea arheologului Vasile Diaconu. După două zile în care s-a săpat fără a se descoperi mormântul, vineri, 28 noiembrie 2025, acesta a fost identificat la intrarea în pridvor, spre ușa din stânga, aproape de ușa pangarului, la circa un metru și jumătate de absidă.
După descoperirea mormântului zidit din cărămidă, s-a procedat la deschiderea acestuia sub supravegherea arheologului Vasile Diaconu. La acest moment istoric au luat parte părinții exarhi ai Arhiepiscopiei Iașilor, arhimandritul Gavriil Alexa, exarh administrativ, și arhimandritul Arsenie Hanganu, exarh de zona Iași, precum și maica stareță, stavrofora Iosefina Giosanu. Sub supravegherea arheologului, s-a intervenit asupra mormântului zidit din cărămidă. În urma cercetării, s-a constatat că mormântul fusese deschis și în trecut. Sicriul și majoritatea osemintelor sfintei lipseau, iar veșmintele monahale cu care aceasta a fost înhumată inițial se aflau înfășurate laolaltă și așezate cu grijă în partea inferioară, la picioarele mormântului. S-a presupus că deshumarea a avut loc la câțiva ani după mutarea la Domnul a Sfintei Cuvioase Olimpiada, întrucât veșmintele au fost înfășurate la momentul când se aflau într-o stare bună. Deoarece la această nouă deschidere a mormântului acestea erau într-o stare avansată de degradare, neputând fi scoase pentru a fi restaurate, s-a luat decizia ca ele să fie lăsate în locul în care au fost descoperite.
Osemintele găsite au fost așezate cu grijă alături de cele ale Sfintei Nazaria și ale Sfintei Elisabeta (Safta) Brâncoveanu într-o raclă de lemn în Paraclisul „Sfântul Nicolae” din turnul-clopotniță. În osuarul mănăstirii a fost identificat în spațiul pentru starețe un craniu care are înscris pe el literele OL și datarea 18..., precum și literele m.s.t. Cercetările aflate în curs vor stabili dacă el aparține Sfintei Olimpiada. În paraclis, sfintele moaște sunt vegheate neîncetat, la lumina candelei permanent aprinse, de către maicile rânduite din obște și de maica stareță. Ele își așteaptă așezarea în racla de preț ce va fi depusă în biserica mare, spre închinarea tuturor pelerinilor.
(Pr. dr. prof. Bogdan Racu, Sfintele Cuvioase Nazaria, Olimpiada şi Elisabeta (Safta) Brâncoveanu de la Mănăstirea Văratec, Editura Doxologia, 2026, pp. 140-142)
