Cât trăim, mai putem îndrepta greșelile din cartea vieții
Câtă vreme avem putere asupra cărții vieții noastre, pe care am scris-o cu mâinile noastre, să ne silim să facem în ea adaosul vieții celei bune și să ștergem din ea păcatele, cele din viața de mai înainte.
Viețuirea în lumea aceasta se aseamănă cu scriitorii, care alcătuiesc o carte, dar este încă în ciornă. Și dacă cineva vrea, adaugă sau scoate ceva și face schimbare în scriere. Iar viața viitoare se aseamănă cu manuscrisele (hieroglifele) cele scrise pe hârtie curată și pecetluite cu pecete împărătească, în care nu se mai fac nici adăugiri, nici ștergeri.
Câtă vreme suntem în mijlocul schimbărilor, să luăm seama la noi. Și câtă vreme avem putere asupra cărții vieții noastre, pe care am scris-o cu mâinile noastre, să ne silim să facem în ea adaosul vieții celei bune și să ștergem din ea păcatele, cele din viața de mai înainte. Că până mai suntem în lumea aceasta, nu pune Dumnezeu pecetea, nici pe cele bune, nici pe cele rele ale noastre, până în ceasul ieșirii, în care ne sfârșim lucrul în patria noastră și trecem în altă țară.
(Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, Editura Bunavestire, Bacău, 1997, p. 190)