Pruncii este bine să fie împărtăşiţi des, deoarece noi credem ca primirea Tainelor lui Hristos le foloseşte trupeşte şi sufleteşte. Pruncul se va sfinţi, astfel, deoarece nu are păcate şi se va uni cu trupul său cu Domnul, în Taina Euharistiei.

Atunci când copiii vor creşte şi vor şti că acestea sunt Trupul şi Sângele lui Hristos, este foarte important ca împărtăşania să nu se transforme într-o procedură săptămânală, atunci când copilul se alintă sau ţipă înaintea Potirului, fară a se gândi ce face.

Fie ca el să înţeleagă că nu se poate împărtăşi de fiecare dată şi oricum. Astfel, copilul va avea o atitudine mai evlavioasă faţă de Euharistie. Mai bine să se împărtăşească mai rar decât doriţi dumneavoastră, doar pentru a putea înţelege de ce vine la biserică.

Este foarte important ca părinţii să nu vadă împărtăşania ca pe o magie, lăsând în seama Domnului ceea ce pot face ei. Domnul aşteaptă de la noi să facem ceea ce putem şi trebuie să facem, inclusiv în atitudinea noastră faţă de copii. Doar acolo unde nu mai avem putere ne va ajuta harul lui Dumnezeu. După cum se spune în altă Taină a Bisericii, „cel care cele neputincioase le vindecă şi cele cu lipsă le plineşte”. Dar trebuie să faci singur ceea ce-ţi stă în putere.

(Pr. Maxim Kozlov, Familia – ultimul bastion: răspunsuri la întrebări ale tinerilor, traducere din limba rusă de Eugeniu Rigoti, Editura Sophia, București, 2009, p. 215)