Râpa lui Coroi este o pustie a călugărilor, străjuită de mănăstirile Sihăstria și Secu. Este un loc cu totul deosebit, călugării din vechime spunând că „odată așezat cu genunchii și grumajii plecați la rugăciune, nimeni nu te mai vede și nimic nu te mai atinge – nici gerul, nici foamea, nici bolile”. Părintele Cleopa avea obiceiul ca, atunci când intra în poiana lui Coroi – așa îi spunea el, „poiană” – să se descalțe, pentru că pășea pe oseminte de mari cuvioși.