În afară de rugăciunile de dinainte şi cele de după mese, în timpul meselor, se citește din Vieţile Sfinţilor. La sfârşitul mesei, la marile praznice, se oficiază o slujbă numită ridicarea Panaghiei.

Trapezele athonite sunt spaţii generoase, cu mese de lemn sau piatră. Majoritatea au la răsărit o absidă pictată, cu masa la care se aşează stareţul şi bătrânii mănăstirii. Pe laterale, de la absidă şi până în spate, se înşiră mesele şi băncile pe care se aşează părinţii, călugării şi fraţii din mănăstire.

Pereţii trapezelor sunt acoperiţi cu fresce, având ca temă centrală „Cina cea de Taină”. Alte scenele întâlnite sunt: Judecata de Apoi (la mănăstirile Dohiariu şi Dionisiu), Arborele lui Iesei (Marea Lavră), Sfinţi Ierarhi, Înmulţirea Pâinilor şi a Peştilor, Pescuirea cea Minunată, şi altele asemenea.

În câteva mănăstiri din Sfântul Munte Athos, printre care Dionisiu, Dohiariu, Simono-Petra şi Xenofont, trapeza este legată de biserică printr-un culoar îngust.