Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska

Locuri de pelerinaj

Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska

    • Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska
      Peştera Cuviosului Antonie – vedere din interiorul peșterii / Foto: pr. Silviu Cluci

      Peştera Cuviosului Antonie – vedere din interiorul peșterii / Foto: pr. Silviu Cluci

    • Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska
      Peştera Cuviosului Antonie – vedere dinspre Mănăstirea Esfigmenu / Foto: pr. Silviu Cluci

      Peştera Cuviosului Antonie – vedere dinspre Mănăstirea Esfigmenu / Foto: pr. Silviu Cluci

    • Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska
      Peştera Cuviosului Antonie – vedere de pe mare (Foto: pr. Silviu Cluci)

      Peştera Cuviosului Antonie – vedere de pe mare (Foto: pr. Silviu Cluci)

    • Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska
      Peştera Cuviosului Antonie – vedere de pe mare (Foto: pr. Silviu Cluci)

      Peştera Cuviosului Antonie – vedere de pe mare (Foto: pr. Silviu Cluci)

    • Peștera athonită a Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska
      Peştera Cuviosului Antonie – vedere de pe mare (Foto: pr. Silviu Cluci)

      Peştera Cuviosului Antonie – vedere de pe mare (Foto: pr. Silviu Cluci)

Peștera în care s-a nevoit Cuviosul Antonie Rusul se află mai jos de curtea bisericuței, în partea de răsărit, cu ziduri din pietre și o ușă.

Cuviosul Antonie a trăit în timpul domniei împăraților Romanos al III-lea Argiropoulos și Vladimir evlaviosul, conducător al Rusiei. La Muntele Athos a ajuns în anul 1012 şi, supunându-se egumenului şi obştii Mănăstirii Esfigmenu, acesta a progresat în virtute şi în viaţă duhovnicească.

Primind poruncă de la părintele său duhovnic, a plecat în Rusia ca să pună şi acolo temelia monahismului. Negăsind un loc care să-i placă în mănăstiri, s-a aşezat într-o peşteră de-a varegilor, lângă Berostovo. Dar după moartea lui Vladimir, a venit necredinciosul cneaz Sviatopolk. Văzând tulburarea si fărădelegile din ţară, Antonie s-a întors iarăşi la Muntele Athos, unde a stat alături de părintele Teoctist.

Dorind dulceaţa liniştii, cu binecuvântarea egumenului, a plecat de acolo, nevoindu-se pe muntele Samaria din preajma Mănăstirii Esfigmenu. Aşa cum ne spune tradiţia, Cuviosul Antonie a locuit tot într-o peşteră săpată, ce se păstrează până astăzi.

După ce preaevlaviosul domnitor Iaroslav s-a luptat cu necredinciosul Siatopolk şi l-a biruit, a venit la conducerea statului Kiev şi a poruncit ridicarea de biserici şi i-a adunat pe monahii ascunşi în ţară şi plecaţi în străinătate. Atunci i s-a descoperit iarăşi părintelui duhovnic să-l trimită din nou pe Cuviosul Antonie în Rusia. Antonie, făcând din nou ascultare, a plecat în Rusia unde, cu multe eforturi, a ridicat Mănăstirea Maicii Domnului de la Kiev, aşa-zisa Pecerskvoi sau Pecerskaia. Acesta a adormit în Domnul la anul 1072 şi a fost înmormântat în interiorul peşterii, chiar la mănăstirea sa de la Kiev.

În anul 1845, Mănăstirea Esfigmenu a început construcţia din pietre a frumosului locaş de cult, în cinstea Sfântului Antonie de la Pecerska. Această biserică a fost târnosită de către episcopul Ionopolelui, Antim Esfigmenitul, pe data de 10 iulie 1850, în ziua în care este sărbătorit Cuviosul.

Peştera în care s-a nevoit Cuviosul Antonie Rusul se află mai jos de curtea bisericuţei, în partea de răsărit, cu ziduri din pietre şi o uşă. Până astăzi se păstrează patul de lemn al Cuviosului.

(Foto) Pași de pelerin la peștera Cuviosului Antonie de la Lavra Pecerska