O, preabunule Părinte Paisie, învăţătorule şi rugătorule cu inimă curată către Dumnezeu pentru monahii din mănăstirea ta şi din toate părţile! Vin şi eu, nevrednicul, ca la un adevărat izvor de vindecări, cerând, ca prin rugăciunile făcute, cu darul lui Dumnezeu, să scăpăm de toate ispitele ce ne vin de la trup, de la lume şi de la diavol. Încă ne rugăm, cu credinţă şi cu inima curată, ca să te rogi lui Dumnezeu să ne ierte şi să ne păzească de venirea altor neamuri, de cutremur, de foc, de secetă, de grindină, de trăsnete şi de alte calamităţi ce pot păgubi omenirea. Şi precum ai ascultat pe monahul căzut din credinţa Ortodoxă în credinţa evreiască, şi te-ai rugat pentru mântuirea lui, aşa şi pentru mine, păcătosul, cel căzut în păcate, roagă-te lui Dumnezeu să mă ierte. Cred cu adevărat, Cuvioase Părinte Paisie, că, pentru nevoinţele cu care te-ai ostenit pentru Dumnezeu, vor fi bine primite rugăciunile tale, ca şi eu să cunosc că sunt miluit, ca să te laud pe tine şi să slăvim pe Dumnezeu, cu toţi sfinţii Săi, acum, în veacul acesta şi în vecii vecilor. Amin!