Sfânta Copie este un obiect liturgic sfințit, folosit de preot în cadrul Proscomidiei, la tăierea prescurilor pentru pregătirea Cinstitelor Daruri.

Sfânta Copie are forma unei sulițe, cu două tăișuri. Numele acesteia vine, fie din limba slavonă, de la cuvântul „kopiie”, care înseamnă „suliță”, fie din limba greacă, de la cuvântul „kopis”, care înseamnă „cuțit”.

Din punct de vedere simbolic, Sfânta Copie simbolizează sulița cu care a fost împuns Mântuitorul, după ce a murit pe Cruce, după cum citim în Evanghelie: „Venind ostașii la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele picioarelor. Ci unul din ostași, cu sulița, a împuns coasta Lui și îndată a ieșit sânge și apă. Și cel ce a văzut, a mărturisit și mărturia lui e adevărată” (Ioan 19, 33-35).

La Proscomodie, scoaterea Agneţului cu copia din prescură, închipuie Naşterea cu trup a Domnului din Fecioara.