Ce înseamnă cuvântul cler?
Clerul sau ierarhia bisericească, în Biserica Ortodoxă, cuprinde trepte ce diferenţiază pe slujitorii Bisericii, în primul rând după felul în care au fost învestiţi adică: prin hirotonie şi prin hirotesie.
Cuvântul cler provine din grecescul kliros și este denumirea ce se dă slujitorilor cultului.
Cei care primesc Taina Hirotoniei (harul preoţiei) sunt cei ce formează clerul superior (diacon, preot, episcop), iar cei care primesc hirotesia formează clerul inferior.
Cele mai importante trepte ale clerului inferior sunt în număr de trei (care au rămas până în zilele noastre): ipodiaconul, psaltul (cântăreţul) şi anagnostul sau citeţul.
Pe la începutul secolului XV, Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului, semnalează treptata dispariţie a diferitelor funcţii bisericeşti.
