Lui Hristos, Care a înviat şi ne adună în unitatea credinţei şi comuniunea dragostei în Duhul Sfânt, slavă şi închinare în vecii vecilor, amin, pentru că, astăzi, ne învrednicim să trăim bucuria Învierii împreună cu Preafericirea Voastră, cu ceilalţi fraţi arhierei coliturghisitori, dar şi cu atât de numeroasă obşte a credinciosului popor român care, cu evlavie, se roagă împreună cu noi în această preafrumoasă Catedrală Patriarhală cinstită, cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Sfântului Dimitrie cel Nou.

Slăvim pe Hristos Cel Înviat,deoarece, în mijlocul nostru, avem daruri cereşti, adică o parte din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci pe care S-a răstignit Hristos, o parte din Sfintele Moaşte ale Sfinţilor Constantin şi Elena, cei întocmai cu Apostolii, primii împăraţi creştini, sfânta lor icoană făcătoare de minuni şi Sfintele Moaşte al Cuviosului Părintelui nostru Dimitrie cel Nou, din Basarabi, ocrotitorul Bucureştiului şi apărătorul întregii Românii.

Dragostea unuia faţă de celălalt – profundă, fierbinte şi nefăţarnică – face să crească tot mai mult bucuria Învierii pe care o trăim astăzi, Duminică, deoarece Sfântul Constantin cel Mare a fost acela care, urmând Sfintelor Scripturi, a aşezat această zi  drept „Zi a Domnului”, adică a slăvitei Sale sculări din morţi. De patru zile întregi până astăzi, ne împărtăşim din această dragoste, aflându-ne împreună cu Preafericirea Voastră, rugându-ne împreună, slujind împreună, stând la masă împreună. Astfel, primim din partea Preafericirii Voastre manifestările de iubire generoasă în Hristos. De aceea, mulţumim de profundis, atât Preafericirii Voastre şi celor din jurul Preafericirii Voastre, precum şi acestui popor iubitor de Hristos şi de sfinţi iubitori, pe care îl slujiţi ca Patriarh, cu dragoste de Dumnezeu şi în chip bineplăcut lui Dumnezeu, călăuzindu-l cu pricepere şi fără poticnire la păşunile mântuirii.

Cu neţărmuit respect şi cinstire adresăm Preafericirii Voastre, în numele Sfântului Sinod al Bisericii Greciei pe care îl şi reprezentăm la aceste manifestări sărbătoreşti, mulţumindu-Vă pentru invitaţia care ne-a făcut o deosebită onoare. Vă mulţumim pentru găzduirea atât de generoasă, încât se poate asemăna cu primirea făcută de Patriarhul Avraam la Stejarul din Mamvri. Vă mulţumim pentru bogatele şi alesele binecuvântări pe care le-aţi revărsat asupra noastră! Vă mulţumim pentru că ne-aţi dat prilejul binecuvântat să ne facem părtaşi bucuriei Preafericirii Voastre şi a credinciosului popor român, acum, în anul 2013, an închinat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi pomenirii fericitului întru adormire părintele Dumitru Stăniloae, mare teolog român al secolului al XX-lea, cunoscut în toată lumea.  

Biserica Ortodoxă Română a înviat din mormânt! Acest fapt este mărturisit astăzi „în mare glas” de „slăvitul Trup al Domnului” din România, adică de toţi cei ce sunt mădulare ale Bisericii poporului român. Acest trup dă mărturie şi propovăduieşte despre sfinţenia, lucrarea prin minuni şi protecţia neîntreruptă, slăvim pe Domnul şi Dumnezeul nostru, Cel minunat întru sfinţii Săi, Care l-a dăruit pe acest Cuvios Dumitru tuturor credincioşilor creştini ortodocşi şi Preafericirii Voastre ca Părinte şi ocrotitor preaiubitor. Chemând sfintele sale rugăciuni de mijlocire, precum şi pe ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei de Dumnezeu încununaţi, cu evlavie ne rugăm Domnului şi Mântuitorului nostru să Vă întărească, Preafericirea Voastră, cu puterea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci. Domnul să Vă întărească cu puterea Crucii Sfântului Sinod şi întreaga ierarhie română în împlinirea înaltelor îndatoriri, care comportă multe şi mari răspunderi şi care, de altfel, revin şi Preafericirii Voastre. Cu puterea Sfintei Cruci, Domnul să ocrotească, să aducă mângâiere, să sfinţească şi să sprijine poporul român cel numit cu numele lui Hristos, în aceste zile de sărăcie şi mari lipsuri duhovniceşti.  

Pe lângă acestea, mă fac purtătorul sentimentelor membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Greciei şi ale Preafericitului său Preşedinte, Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii, aducând binecuvântările lor turmei cuvântătoare, iubitoare de Dumnezeu şi de sfinţi, pe care o păstoriţi Preafericirea Voastră! În duhul smereniei şi în cuvinte pline de căldură, aducem laude Preafericirii Voastre pentru pregătirea cu grijă, până în cele mai mici amănunte, a acestor manifestări sărbătoreşti. Vă mulţumim călduros pentru binecuvântările pe care ni le-aţi acordat cu generozitate!

Cu profund respect, Vă rugăm să pomeniţi în rugăciunile pe care din toată inima le înălţaţi Domnului, pe Poporul Grec, greu încercat, Preasfânta Biserică din Grecia, Biserica locală din Corint, întemeiată de Sfântul apostol Pavel. Pomeniţi şi pe însoţitorii noştri şi, în sfârşit, şi pe smerenia mea, Preafericite Părinte Patriarh! 

Binecuvântaţi, Preafericite Stăpâne!

Întru mulţi ani, Preafericirea Voastră!       

Pentru a vă aduce aminte de împreună petrecerea noastră sfântă în cursul acestor manifestări sărbătoreşti, Vă rog să primiţi, Preafericirea Voastră, această cârjă arhierească pentru a Vă fi de ajutor în slujirea de Întâi Ierarh, Vă urăm Preafericirea Voastră, ca şi prin folosirea acestei cârje, să Vă arătaţi tuturor şi de toţi să fiţi cunoscut ca Păstorul cel bun şi Patriarhul României.

Vrednic este!

(Sursa: arhiepiscopiabucurestilor.ro)