Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

Arhiepiscopia Bucureştilor

Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

    • Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare
      Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

      Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

    • Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare
      Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

      Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

    • Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare
      Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

      Mănăstirea Caraiman în haine de sărbătoare

Creştinii ortodocşi au sărbătorit duminica aceasta, la 14 septembrie, Înălţarea Sfintei Cruci. Numeroase locaşuri de cult din Patriarhia Română şi-au sărbătorit hramul, printre acestea numărându-se şi Mănăstirea Caraiman din Buşteni.

În ziua acestei mari sărbători, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a târnosit biserica mare a aşezământului monahal, după 12 ani de la punerea pietrei de temelie. Din soborul slujitor au făcut parte şi: Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, arhiepiscopul Târgoviştei şi exarh patriarhal, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului şi  Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, preoţi şi diaconi.

Al doilea hram închinat Învierii Domnului

Biserica a primit cu acest prilej şi al doilea hram: Învierea Domnului.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu am săvârşit sfinţirea acestei biserici de mănăstire cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi Învierea Domnului al doilea hram pe care îl primeşte astăzi pentru a arăta legătura dintre Crucea şi Învierea Domnului, aşa cum cântăm noi: Crucii Tale ne închinăm stăpâne şi Sfântă Învierea ta o lăudăm şi o mărim. Ne bucurăm că această lucrare sfântă de astăzi are loc după ce ieri, pe platoul Bucugi, aproape de vârful Caraiman, unde se află Crucea Eroilor a fost săvârşit într-un cort care imită viitoarea Biserică de pe platoul Bucegi, Acatistul Sfintei Cruci, dar şi un parastas de pomenire a eroilor neamului românesc“, a precizat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

După slujba de sfinţire, Patriarhul României a mulţumit primarului oraşului Buşteni, Emanoil Savin, pentru sprijinul acordat ridicării unei biserici în Munţii Bucegi, în apropierea crucii de pe vârful Caraiman.

„Mulţumim domnului primar pentru că a contribuit mult, împreună cu domnul vice-primar, la hotărârea Consiliului Local pentru atribuire a 3000 de mp2 pentru noua biserică de pe platoul Bucegi. Acolo unde este o cruce mare a eroilor este nevoie şi de o biserică. Va fi o biserică mică, dar solidă, din beton cu placare de cărămidă în interior pentru pictură şi de piatră de munte în exterior ca să se încadreze în contextul Parcului Naţional”, a mai spus Patriarhul României, potrivit Radio TRINITAS.

La finalul slujbei de târnosire, credincioşii s-au aşezat la rând pentru a trece prin Sfântul Altar.

Sfânta Liturghie Arhierească

După slujba de târnosire, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe  Române a oficiat Sfânta Liturghie pe o scenă amenajată în curtea Mănăstirii Caraiman. Curtea Mănăstirii „Sfânta Cruce” – Caraiman din Buşteni a devenit neîncăpătore pentru miile de credincioşi care au venit la hramul aşezământului monahal de la poalele Bucegilor. Peste 3.500 de pelerini s-au rugat la Liturghia oficiată de Patriarhul României, împreună cu 6 ierarhi ai Bisericii noastre, după ce dimineaţă, a fost sfinţită biserica mare a mănăstirii.

Crucea Lui Hristos este Hristos în stare de jertfă

În cuvântul de învăţătură, Preafericirea Sa le-a vorbit credincioşilor despre semnificaţiile Sfintei Cruci: „Crucea lui Hristos este Hristos însuşi în stare de iubire jertfelnică şi milostivă, de aceea, noi cinstim crucea ca fiind nedespărţită de Hristos şi Hristos rămâne nedespărţit de cruce chiar şi după Învierea Sa din morţi. Taina Crucii rămâne interioară pentru eternitate în trupul lui Hristos Cel Înviat şi preaslăvit pentru a arăta că iubirea Lui smerită şi milostivă este iubire veşnică. Deci, Crucea Lui Hristos este Hristos în stare de jertfă, Hristos în stare de iubire milostivă, iubire smerită”.

Puterea crucii este puterea iubirii smerite, milostive a lui Hristos

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a mai spus că Sfânta Cruce este armă împotriva demonilor. Pentru cei care cred în puterea ei, crucea este vindecătoare şi mântuitoare.

„Puterea crucii nu este o putere egoistă sau posesivă, este puterea iubirii smerite şi milostive care poate ierta, ridica, vindeca, care poate aduna ceea ce este risipit şi care poate salva de păcat şi de moarte pe cei care cred în Hristos. Puterea crucii este puterea iubirii smerite, milostive a lui Hristos. Pentru că Cel Răstignit, Hristos Domnul S-a smerit până la moarte şi la răutate a răspuns cu bunătate şi la ură a răspuns cu iubire, demonii cei mândrii şi răutăcioşi se tem şi se înfricoşează de semnul Sfintei Cruci, de aceea cântăm zicând că Sfânta Cruce este armă dată Bisericii împotriva diavolului”, a mai spus Preafericirea Sa.

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a vorbit celor prezenţi despre istoricul aşezământului, amintind că acesta a fost întemeiat, în anul 1998, la iniţiativa vrednicului de pomenire protosinghel Gherontie Puiu. Fostul duhovnic al mănăstirii a trecut la Domnul anul acesta.

Daruri şi distincţii

În continuare, Patriarhul României le-a mulţumit ierarhilor prezenţi la sărbătoarea Mănăstirii Caraiman, oferindu-le câte o cruce de binecuvântare. Preafericirea Sa a acordat apoi Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” stareţului aşezământului, dar şi primarului oraşului Buşteni. Totodată, au mai fost dăruite, pentru mănăstire, mai multe cărţi de cult şi volume, apărute la Editurile Patriarhiei Române.

La rândul său, Arhim. David Petrovici a ţinut un cuvânt de mulţumire. Stareţul Mănăstirii Caraiman a oferit la final Preafericirii Sale şi ierarhilor prezenţi câte o icoană cu praznicul Înălţării Sfintei Cruci.

Mănăstirea Caraiman este unul dintre aşezămintele monahale reprezentative ale Arhiepiscopiei Bucureştilor, fiind cercetat frecvent de credincioşi din toată ţara, dar şi din afara graniţelor, aceştia fiind şi cei care au contribuit, în mare măsură, la zidirea bisericii mănăstirii. În incinta ansamblului a fost ridicat ulterior şi un centru social-pastoral, unde sunt organizate diverse evenimente.

Citește despre: