Studenţii Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi s-au bucurat joi, 31 octombrie 2013, începând cu orele 12.00, de prezenţa Înalpreasfinţitului Nicolae, Mitropolit de Mesogias şi Lavreotiki, care a susţinut o conferinţă pe tema problemelor bioetice contemporane. Moderatorul evenimentului a fost pr. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi. Conferinţa a debutat cu o scurtă rugăciune, urmată de cuvântul de bun-venit al părintelui decan, în care au fost prezentate unele momente comune din istoria României şi a Greciei, cu dorinţa că această vizită să întărească legătura dintre cele două ţări surori. „Facultatea noastră are deosebita bucurie şi onoare de a-l avea astăzi ca oaspete pe IPS Nicolae. Înaltpreasfinţia sa se află pentru a cincea oară în România, dar pentru prima dată în Iaşi, unde sperăm noi să mai revină. De asemenea, aş dori să subliniez că între Moldova şi Grecia a existat de-a lungul timpului o veche, strănsă şi frumoasă legătură. Chiar mişcarea de emancipare a grecilor, Eteria, a început tot la Iaşi, în anul 1821, mişcare binecuvântată printr-o slujbă oficiată de mitropolitul de atunci al Moldovei, Veniamin Costachi, supranumit « Luminătorul Moldovei ». Vă aflaţi în cea mai veche Facultate de Teologie din ţară, cofondatoare a celei mai vechi universităţi din România, facultate în care au studiat şi sperăm să mai studieze studenţi din Grecia”, a declarat părintele Ion Vicovan. A urmat apoi o scurtă prezentare a invitatului de onoare, IPS Nicolae, Mitropolit de Mesogias şi Lavreotiki.

Înaltpreasfinţitul Nicolae şi-a început discursul mulţumind pentru invitaţia de a fi prezent la Iaşi, susţinând şi o înrudire internă cu Biserica şi tradiţia ortodoxă din România. Referitor la conferinţa despre bioetică, IPS Nicolae nu a dorit să o prezinte sub forma unui curs, ci a preferat o „deschidere a inimilor” pentru a înţelege câteva lucruri esenţiale. „Aş fi vrut să vă vorbesc despre Taina Preoţiei, despre darurile chemării monahale sau despre participarea trăitoare la cultul Bisericii, dar mi s-a spus că aceste lucruri ar fi cunoscute şi că ar fi mai bine să vorbesc despre bioetică. Ca bază pentru ceea ce vă voi prezenta voi folosi hotărârile din cadrul Comisiei de Bioetică a Bisericii Greciei. Trăim într-o epocă în care există o explozie a ştiinţelor, ce a condus la dezvoltarea numeroaselor tehnologii, având efecte asupra omului şi asupra societăţii. Ştiinţa poate fi asemănată cu o maşină ce are o foarte mare viteză, dar avem nevoie de un volan bun pentru a o conduce acolo unde dorim noi. Acest lucru trebuie să ni-l ofere bioetica: controlul asupra realizărilor ştiinţifice în domeniul sănătăţii omului. Este o ştiinţă nouă, care a început să se manifeste la sfârşitul anilor ’70 şi a explodat după anii ’90. Aşa au început să fie organizate comisii care să dea sfaturi şi răspunsuri pentru temele respective, să fie înfiinţate centre care să facă cercetări asupra acestor subiecte şi să se creeze un fel de legislaţie specifică. Pe lângă societate, Biserica este datoare să-şi exprime poziţia în aspectele legate de bioetică pentru că sunt foarte mulţi credincioşi care aşteaptă un răspuns din partea autorităţilor eclesiale. Pentru că aceste realizări ştiinţifice îi influenţează foarte mult pe oameni, se impune crearea unor organisme specifice”, a declarat IPS Nicolae.

În continuare, mitropolitul grec a adus în discuţie aspecte concrete de bioetică, vorbind despre înfiinţarea, cu 15 ani în urmă, a comisiei de bioetică a Bisericii Greciei, din care fac parte trei profesori de medicină, trei profesori de teologie, un profesor de genetică şi un profesor specializat în dreptul medical. Această comisie a început să abordeze problemele din punct de vedere ştiinţific, social, pastoral, pentru a putea oferi un răspuns teologic asemenea unei orientări de viaţă. Chiar dacă nu existau alte comisii similare în alte părţi, nu se dorea o imitare a lucrurilor afirmate de alte confesiuni creştine. După trei ani de discuţii, s-au propus şi câteva soluţii, ce au fost ulterior trimise Sfântului Sinod spre aprobare, pentru a putea fi de folos şi celorlalte Biserici.

„Puterea pe care o are preotul este cu mult mai mare decât puterea pe care o posedă omul de ştiinţă”

Mai departe, discuţia s-a axat pe problemele eugeniei, eutanasiei şi fecundării in vitro, cu menţiunea că Biserica „nu doreşte ca oamenii să ajungă să nu mai simtă în ei necesitatea lui Dumnezeu”, iar oamenii „nu pot alege pe cei care să trăiască şi nu pot să stabilească cine trebuie să moară”. „Nevoia de Dumnezeu, perspectiva vieţii veşnice, libertatea şi armonia dintre trup şi suflet reprezintă pilonii pe care trebuie să se sprijine bioetica, ţinând cont de menirea omului pe pământ”, a subliniat IPS Nicolae. Conferinţa a continuat cu prezentarea câtorva cazuri ilustrative pentru anumite dileme de bioetică, iar spre final, mitropolitul grec a evidenţiat câteva aspecte demne de reţinut şi a oferit câteva sfaturi. „Mulţi mă întreabă de ce din om de ştiinţă am devenit preot. Iar eu le răspund că puterea pe care o are preotul este cu mult mai mare decât puterea pe care o posedă omul de ştiinţă. Dar cu cât puterea este mai mare, cu atât creşte şi responsabilitatea. În lumea de astăzi, Biserica şi bioetica trebuie să arate că omul este înrudit cu Dumnezeu, nu cu animalele. În acest proces nebun al societăţii în care ne aflăm, iubiţi studenţi şi teologi, este minunat lucru ca cineva să-L mărturisească pe Hristos, nu doar ca preot slujitor, ci ca preot trăitor. Vă doresc să deveniţi cu adevărat preoţi şi să exprimaţi mărturia lui Hristos prin fiecare aspect al vieţii voastre”, a concluzionat Mitropolitul de Mesogias şi Lavreotiki. Finalul conferinţei a fost dedicat unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri, pe teme de actualitate din domeniul bioeticii.

***

IPS Nicolae s-a născut în anul 1954, a studiat fizica la Universitatea „Aristotel” din Tesalonic, iar mai apoi a urmat cursuri de master în astro-fizică la Universitatea Harvard şi inginerie mecanică tot în Statele Unite. Primele studii de doctorat au fost absolvite în domeniul tehnologiei biomedicale şi de matematică aplicată. A activat ca cercetător la diferite spitale din Boston şi consultant pentru companii renumite în tehnologia spaţială medicală. Mai apoi, a urmat studii de teologie la Facultatea Polycross din Boston, obţinând două titluri de master, completate apoi la Facultatea de Teologie din Tesalonic cu o teză de doctorat în bioetică, abordând tema transplantului. Din anul 1991, predă diferite cursuri de medicină, bioetică şi teologie în Grecia şi Liban. În 1993 a înfiinţat la Atena primul centru de etică şi deontologie biomedicală, iar începând cu anul 1998 este preşedintele comisiei speciale de bioetică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe din Grecia. A fost arhimandrit şi slujitor la metocul din Atena „Înălţarea Domnului” al mănăstirii athonite Simonos Petras, iar la 30 aprilie 2004 a fost hirotonit episcop.