IPS Teofan va săvârşi slujba Canonului Mare la Catedrala mitropolitană
IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, va săvârşi în această seară, în Catedrala mitropolitană din Iaşi, Denia Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, va săvârşi în această seară, începând cu ora 16:00, Denia Canonului Mare al Sfântului Andrei Criteanul.
Cel mai important imn despre pocăinţă al Bisericii noastre
Citit în patru părţi în primele patru zile din întâia săptămână a Postului Mare, apoi integral în săptămâna a cincea a postului, Canonul Sfântului Andrei Criteanul este considerat cea mai cutremurătoare mărturie şi cel mai important imn al Bisericii despre pocăinţă.
Conţinutul Canonului Mare este unul duhovnicesc, un profund dialog al omului păcătos cu propria conştiinţă, care încearcă să ne readucă aminte de starea noastră de păcătoşenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră şi de importanţa pe care o are pocăinţa în viaţa noastră.
Trăind într-un mod bineplăcut lui Dumnezeu, Sfântul Andrei Criteanul a lăsat Bisericii multe scrieri, cuvântări şi canoane, evidenţiindu-se prin cuvântări de laudă în cinstea Mântuitorului Hristos, a Maicii Domnului şi a sfinţilor.
Opera clasică a Sfântului Andrei Criteanul este însă Canonul cel Mare, un vast poem, remarcabil prin profunzimea evlaviei şi a pocăinţei. Canoanele liturgice au apărut la sfârşitul secolului al VII-lea şi începutul secolului al VIII-lea, înlocuind în mare măsură imnurile liturgice numite condace. Sfântul Andrei Criteanul a fost considerat drept „părintele canoanelor“, fiind deci primul alcătuitor de canoane şi iniţiatorul acestei specii imnografice în Biserica Ortodoxă. Însăşi titulatura de „cel mare“ subliniază întinderea acestuia, un poem vast de 266 de strofe, cel mai mare canon din toate canoanele câte sunt în rânduiala Bisericii. În Canonul cel Mare se poate observa îmbinarea dintre Vechiul şi Noul Testament, o urcare şi o revenire permanentă la început, pentru că unitatea este nedespărţită. Astfel, prin raportarea continuă de la Vechiul Testament la Noul Testament, omul este chemat să treacă puntea de la cel vechi la cel nou, de la omul cel păcătos şi înstrăinat de Dumnezeu la făptura cea nouă în Iisus Hristos.
Sfântul Andrei, arhiepiscop în Insula Creta
Sfântul Andrei Criteanul s-a născut în Damascul Siriei, în jurul anului 660 d.Hr. Adolescent fiind, şi-a început viaţa monahală la Mănăstirea „Sfântul Sava“ din pustiul Iudeei din Ierusalim. După numai câţiva ani, devine secretar al patriarhului Teodor al Ierusalimului, care îl trimite, în anul 685, la Constantinopol, pentru a confirma acceptarea din partea Patriarhiei Ierusalimului a decretelor celui de-al şaselea Sinod Ecumenic împotriva monotelismului. În timpul în care a stat în capitala Imperiului, Sfântul Andrei a fost hirotonit diacon, slujind pe lângă un orfelinat şi un azil de bătrâni. În jurul anului 700, datorită vieţii sale curate şi vrednice de numele de creştin, datorită devotamentului şi dragostei profunde pentru Biserica lui Hristos şi pentru semeni a fost ales arhiepiscop la Gortynei, cetate a Insulei Creta, de unde şi numele de „Criteanul“. Trece la cele veşnice în jurul anului 740 şi este cinstit în Biserica noastră la data de 4 iulie.
