„Profesia militară - «prăpastia» dintre vis şi realitate“

Arhiepiscopia Iaşilor

„Profesia militară - «prăpastia» dintre vis şi realitate“

    • „Profesia militară - «prăpastia» dintre vis şi realitate“
      Foto: Brigada 15 Mecanizată "Podu Înalt"-Iași

      Foto: Brigada 15 Mecanizată "Podu Înalt"-Iași

În contextul săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun!“, Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii din Iaşi, prin profesorul documentarist Alina Rusu, a desfăşurat luni, 7 aprilie 2014, activitatea „Profesia militară - «prăpastia» dintre vis şi realitate“, în cadrul căreia elevii au avut posibilitatea să-i adreseze întrebări preotului militar Adrian Morţun de la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt“ din Iaşi.

La Palatul Oştirii din Iaşi a avut loc lunea trecută activitatea „Profesia militară - «prăpastia» dintre vis şi realitate“, organizată de Centrul de Documentare şi Informare al Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii din Iaşi, în cadrul proiectului „Armata, Şcoala şi Biserica, pilonii conştiinţei specificului naţional“. Activitatea a avut o parte teoretică, în care preotul militar Adrian Morţun de la Brigada 15 Mecanizată „Podu Înalt“ din Iaşi le-a explicat elevilor ieşeni ce presupune cariera militară, şi o parte practică, prin vizitarea comandamentului unităţii militare.

„Între visul de a fi militar şi realitatea de a deveni unul, se aşterne foarte multă pasiune, dăruire şi muncă. Ceea ce vedem din afară, fie că trecem prin faţa Palatului Oştirii din Copou şi îi admirăm frumuseţea, fie că îi vedem pe militarii în uniformă defilând prin oraş la diversele ceremonii prilejuite de sărbătorile comemorative naţionale sau religioase, reprezintă acea parte frumoasă a Armatei Române care ne îndeamnă să visăm la profesia de militar sau care ne trezeşte dorinţa de a fi asemenea militarilor, fie doar şi în cultivarea virtuţilor înscrise pe frontispiciul porţii de acces în cazarma Palatului Oştirii din Iaşi: demnitate şi onoare. Dar dincolo de această frumuseţe se ascund ore şi zile de pregătire în sălile de specialitate şi în poligoanele de instrucţie, timp în care militarul îşi perfecţionează deprinderile specifice acestei profesii, având convingerea că numai printr-o foarte bună pregătire teoretică şi practică va putea face faţă oricăror provocări şi îşi va îndeplini misiunea în orice situaţie. În plus, militarul este omul care îşi pune nădejdea în Dumnezeu şi în camaradul de alături, ştiind că acesta este la fel de bine pregătit ca şi el, chiar dacă este specialist într-un alt domeniu. Faptul de a avea pregătiri diferite nu îi îndepărtează pe militari unii de alţii, ci, dimpotrivă, diversitatea pregătirii lor creează o echipă omogenă, care va gestiona cu succes orice misiune primită. Fiecare specialitate militară ascunde propriile sale provocări, şi pentru a putea fi cucerită este nevoie întotdeauna de cunoştinţe solide, fie că ele înseamnă matematică, fizică, chimie, biologie, istorie sau geografie. Altfel spus, pasiunea de a fi militar este aproape nedespărţită de unul sau altul dintre domeniile cunoaşterii, iar împreună, toate aceste domenii şi specializări creează întregul pe care noi îl numim simplu «armat㻓, le-a spus părintele Adrian Morţun elevilor Colegiului Tehnic de Transporturi şi Construcţii din Iaşi.

Despre alegerea temei acestei ultime activităţi din cadrul proiectului educativ „Armata, Şcoala şi Biserica, pilonii conştiinţei specificului naţional“, prof. documentarist Alina Rusu ne-a declarat următoarele: „Plecând de la etapa copilăriei, apoi a adolescenţei şi păşind încet, dar sigur, spre maturitate, fiecare dintre noi s-a gândit măcar o dată la cariera pe care şi-ar dori să o îmbrăţişeze pe viitor. Alegerea meseriei care ni se potriveşte este un act individual, aflat  într-o strânsă conlucrare cu personalitatea şi «talantul» fiecăruia. Meseria înnobilează omul. De ce numim oare meseria brăţară de aur? Pentru că brăţara se poartă la mână şi, de-a lungul urcuşului şi a evoluţiei noastre spirituale şi intelectuale, schimbând «sapa-n condei şi brazda-n călimară», mâinile ne sunt întotdeauna cel mai apropiat ajutor în săvârşirea şi desăvârşirea lucrului bine făcut. În acest context, ne-am gândit ca la întâlnirile proiectului «Armata, Şcoala şi Biserica, pilonii conştiinţei specificului naţional» să abordăm şi teme legate de alegerea profesiilor, pentru a-i ajuta pe elevii noştri să-şi găsească mai uşor vocaţia“.

Citește despre: