Simpozion național la Mănăstirea Secu

Arhiepiscopia Iaşilor

Simpozion național la Mănăstirea Secu

    • Simpozion național la Mănăstirea Secu
      Simpozion național la Mănăstirea Secu

      Simpozion național la Mănăstirea Secu

    • Simpozion național la Mănăstirea Secu
      Simpozion național la Mănăstirea Secu

      Simpozion național la Mănăstirea Secu

    • Simpozion național la Mănăstirea Secu
      Simpozion național la Mănăstirea Secu

      Simpozion național la Mănăstirea Secu

La Mănăstirea Secu a avut loc în zilele de 24 și 25 mai simpozionul național "Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei", la care au luat parte specialişti în istorie, arheologie şi arhitectură din toată ţara.

Simpozionul  național „Rolul Mănăstirii Secu în viaţa religioasă a Ţării Moldovei" s-a desfăşurat la iniţiativa părintelui arhimandrit Vichentie Amariei, starețul Mănăstirii Secu, şi cu binecuvântarea Înalt Preasfințitului Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Evenimentul, organizat împreună cu Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional al Judeţului Neamţ şi Complexul Muzeal "Moldova" Iaşi, s-a bucurat de prezenţa exarhilor de zonă din Arhiepiscopia Iaşilor, a unor distinşi specialişti în istorie, arhitectură şi arheologie, dar şi cercetători invitaţi din Republica Moldova, prilej cu care s-a încheiat şi un protocol de colaborare, în baza căruia grupe de studenţi din Basarabia vor putea efectua stagii de practică pe şantierul arheologic sistematic de la Mănăstirea Secu. Printre participanţii prezenţi la prima ediţie a acestui simpozion s-au numărat pr. prof. Daniel Niţă Danielescu, delegat al IPS Teofan, prof. univ. dr. Ioan Caproşu, de la Facultatea de Istorie din Iaşi, pr. prof. Constantin Cojocaru, şi experţi în arheologie şi arhitectură, precum prof. Costică Asăvoaie, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie Iaşi, prof. dr. Gheorghe Postică de la Universitatea Liberă Internaţională Moldova- Chişinău, dr. Ion Tentiuc de la Institutul de Arheologie Chişinău sau dr. Ion Tentiuc de la Institutul de Arheologie din Chişinău. „Prin intermediul acestui simpozion dorim să facem cunoscută istoria Mănăstirii Secu și în special cea a schitului Nifon, care aparține tot de Mănăstirea Secu. Schitul Nifon este amplasat la nord de Mănăstirea Secu, la mică depărtare de locul vechiului schit, unde momentan se fac lucrări arheologice din dorința de a îmbogăți istoria vechiului așezământ de cult păstorit de starețul Nifon Udrea Trotușeanul”, a declarat arhim.Vichentie Amăriei, stareţul Mănăstirii Secu.

Prima zi a lucrărilorsimpozionului au fost deschisăde arhim. Vichentie Amăriei, stareţul Mănăstirii Secu, care a urat bun venit participanților şi a vorbit despre scopul organizării simpozionului. A urmat cuvântul pr. lect. univ. dr. Daniel Niţă-Danielescu, care a  transmis binecuvântarea și mesajul IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.În după-amiaza primei zile a simpozionului, lucrăriles-au desfășurat la noul Schit Nifon, tratândimportanţa Mănăstirii Secu în viaţa religioasă şi culturală din Moldovași scoţând în evidenţă marii ierarhi, martiri, cuvioşi şi mărturisitori, ale căror nume s-au legat de istoria acestei vetre monahale: Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, canonizat de Biserica noastră în anul 2007, Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu, canonizat alături de alţi opt sfinţi nemţeni în anul 2008, mitropolitul Ghedeon al Moldovei, Sfântul Paisie Velicikovschi sau Cuvioşii Vichentie Mălău şi Antim Găină. Cele mai importante lucrări prezentate au fost:„Locul Mănăstirii Secu în rânduielile monahale din Moldova” - pr. lect. univ. dr. Daniel Niţă-Danielescu, „Mănăstirea Secu- un scurt pelerinaj prin istorie”- Pr. Prof. Constantin Cojocaru, „Contribuţii putnene (Jud. Vrancea) la viaţa monahală a sec. al XVII-lea”-dr. Aurel Nicodei și „Ultimele zile ale eteriei” - masterand Cosmin Niță.

În cea de a doua zi a simpozionului, după oficierea Sfintei Liturghii, invitaţii au mers la ruinele vechiului Schit Nifon, unde s-a oficiat o slujbă de pomenire a ctitorilor şi călugărilor care au vieţuit şi s-au nevoit în acest schit al Mănăstirii Secu. Istoricii şi arheologii prezenți au subliniat importanţa vestigiilor arheologice din cadrul Mănăstirii Secu, atrăgând atenţia asupra faptului că trebuie urgent obţinute autorizaţiile pentru clasarea acestui sit şi fondurile necesare cercetărilor arheologice care se impun pentru conservare.Lucrările simpozionului s-au încheiat cu acordarea de diplome participanților.