„Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

„Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

    • „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“
      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

    • „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“
      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

    • „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“
      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

    • „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“
      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

      „Sfântul şi Marele Post - primăvara duhovnicească a sufletului“

În Duminica dinaintea Postului Mare, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. La slujba arhierească a participat un număr foarte mare de credincioşi, veniţi atât din municipiu, cât şi din localităţile învecinate, iar  la momentul consacrat a fost săvârşită şi o hirotesie întru diacon.

În cadrul Sfintei Liturghii oficiate de IPS Părinte Arhiepiscop Pimen, duminica trecută, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou“ din Suceava,  numeroşi credincioşi s-au împărtăşit cu Sfintele Taine, iar la final au ascultat cuvântul de învăţătură referitor la comportamentul duhovnicesc al creştinilor în timpul Postului Mare. „Sfântul şi Marele Post este numit şi primăvara duhovnicească a sufletului. În Sfânta Evanghelie de astăzi, Mântuitorul ne-a învăţat cum să postim: să-i iertăm pe cei care ne-au greşit, ca şi Dumnezeu, Căruia I-am greşit, să ne ierte pe noi. Greşim unii altora, dar tot greşim mai mult faţă de Dumnezeu decât faţă de semenii noştri. Aceste cuvinte Mântuitorul le-a rostit după ce ne-a învăţat rugăciunea domnească «Tatăl nostru». A ierta este o faptă cu adevărat mântuitoare“, le-a spus ierarhul credincioşilor prezenţi.

Construită în perioada 1514-1522, de către fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Bogdan al III-lea, şi terminată de nepotul acestuia, Stefăniţă- Vodă, Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou“ are două hramuri: Sf. M. Mucenic Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie, şi Sf. M. Mucenic Ioan cel Nou, prăznuit la 24 iunie. Corpul de clădire al mănăstirii s-a înălţat - după tradiţie - pe locul unde a existat cândva o mică biserică de lemn din care nu s-au păstrat dovezi arheologice. A fost pictată atât în interior, cât şi în exterior, în perioada 1532-1534, sub domnia lui Petru Rareş. La această mănăstire se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou, aduse în 1589 de la fosta Catedrală Mitropolitană a Moldovei. Ele sunt păstrate în racla de argint şi expuse pentru închinare, iar minunile înfăptuite de Sfântul Ioan cel Nou l-au desemnat drept ocrotitorul Moldovei, alături de Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Citește despre: