În organizarea evenimentului s-a implicat activ Parohia Chintinici, concursul și expoziția bucurându-se de sprijinul unor instituții locale și județene precum Primăria Roznov, Centrul de educație estetică şi Inspectoratul Școlar Județean Neamţ.

Concursul a debutat cu prezentarea „Geniile și clipa morții”, susținută de pr. dr. Iulian Vasile, care a avut ca punct de pornire portretul interesant pe care i l-a făcut Caragiale lui Eminescu: „Un zâmbet blând şi adânc melancolic, cu aerul unui sfânt coborât dintr-o veche icoană, predestinat durerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare; vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate; de o abstinenţă de pustnic; fugind de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nenorocită pentru om».

„Sfârşitul, pentru unele personalităţi ale culturii româneşti, nu a fost pe măsura moştenirii importante lăsate în urmă. Mai multe genii ale poporului nostru printre care Eminescu, Creangă sau Enescu, s-au stins în sărăcie lucie, bolnavi în ospicii sau în bordeie insalubre. Practic, geniile noastre, spun mulţi specialişti, s-au stins în mijlocul celor care nu au reuşit să-i înţeleagă. Eminescu a fost un spirit independent faţă de politica românească. Pentru că era incomod mai-marilor zilei, trebuia să fie scos din viaţa civilă într-un mod elegant. Şi s-a reuşit acest lucru cu înscenarea unei boli pe care Eminescu nu o avea.  «Spitalizat în locuri nepotrivite şi tratat de medici incompetenţi, a suferit nu doar fizic, dar şi moral, murind prematur. În urma unei scrisori adresate prietenilor, el pe bună dreptate s-a considerat un om sacrificat», preciza medicul Raul Neghina, în studiul «Controverse medicale şi dileme privind boala şi moartea lui Mihai Eminescu». După ce s-au revăzut toate ipotezele medicale şi simptomatologia, lumea medicală a concluzionat că a suferit de tulburare bipolară şi a murit din cauza otrăvirii cu mercur, un tratament neadecvat administrat ca urmare a diagnosticării greşite cu sifilis.  Chiar dacă moartea sa l-a scos într-un mod trist de pe scena vieții, totuși, opera sa grandioasă rămâne un martor peste timpuri ce grăiește despre actualitatea slovei, ideilor și crezurilor sale împărtășite poporului român. Iată de ce Eminescu, un misionar al credinței și omul deplin al culturii româneşti, cum îl numea C. Noica, merită un loc de prim rang în calendarul culturii noastre naționale”, a spus pr. dr. Iulian Vasile.

„Mihai Eminescu e un produs cultural autentic românesc, de mare valoare, pe care-l putem exporta oricând în lume, căci în faţa globalizării, fiecare popor rezistă cu ceea ce are propriu, cultura lui. Scopul acestui concurs a fost deci acela de a forma copiii și tinerii de astăzi ca buni apologeţi ai valorilor noastre naţionale, credință, tradiție și limbă, parte a identităţii româneşti”, a mai precizat pr. dr. Iulian Vasile.

La final a fost prezentată expoziția cu lucrări cu motive și teme eminesciene, apoi s-au acordat premii și diplome participanților.