Sfatul medicului despre depresie şi importanţa recunoaşterii primelor simptome ale acestei afecţiuni

Arhiepiscopia Iaşilor

Sfatul medicului despre depresie şi importanţa recunoaşterii primelor simptome ale acestei afecţiuni

    • Sfatul medicului despre depresie şi importanţa recunoaşterii primelor simptome ale acestei afecţiuni
      Sfatul medicului despre depresie şi importanţa recunoaşterii primelor simptome ale acestei afecţiuni

      Sfatul medicului despre depresie şi importanţa recunoaşterii primelor simptome ale acestei afecţiuni

    • Sfatul medicului despre depresie şi importanţa recunoaşterii primelor simptome ale acestei afecţiuni
      Pe doamna dr. Cristina Văideanu, medic primar psihiatru, o puteţi găsi la Policlinica „Providenţa“, din B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 10, Bl. B1, şi cu bilet de trimitere, programările putând fi făcute la sediul nostru sau la numărul de telefon 0232.215.940

      Pe doamna dr. Cristina Văideanu, medic primar psihiatru, o puteţi găsi la Policlinica „Providenţa“, din B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 10, Bl. B1, şi cu bilet de trimitere, programările putând fi făcute la sediul nostru sau la numărul de telefon 0232.215.940

Dr. Cristina Văideanu, medic primar psihiatru, ne prezintă astăzi câteva aspecte despre o boală a zilelor noastre: depresia.

Denumită din cele mai vechi timpuri melancolie, de către Hipocrate, această boală este cel mai frecvent întâ2lnită dintre afecţiunile psihice, debutând la o varstă medie de 40 de ani. Îngrijorător este faptul că a crescut în ultimii ani numărul de cazuri în rândul tinerilor şi înregistrăm chiar numeroase cazuri la o vârstă mai mică de 20 de ani. Femeile par să fie mai afectate de aceasta boală, decât bărbaţii.

Multipli factori care pot cauza depresia

 Sunt posibili factori genetici:  în familiile în care cel puţin unul din părinţi a suferit de acesta afecţiune psihică în formă gravă, riscul de a debuta depresia la copii este de 2-3 ori mai crescut.

Evenimentele stresante din viaţa unui individ pot avea consecinţe în acest sens: sunt cunoscute cazurile de copii neglijaţi, ai caror părinţi sunt plecaţi perioade lungi la muncă în străinatate, copii care cresc în familii dezorganizate, în mediu de agresivitate familială, indivizi care au suferit un divorţ sau pierderea unor persoane dragi din familie sau prieteni, oameni care au supravieţuit unor catastrofe (inundaţii, incendii etc), oameni care au rămas fără case în urma acestor catastrofe sau care au supravieţuit unor accidente sau au fost victime ale unor agresiuni fizice, sexuale, pacienţi cu boli grave (oncologice, de exemplu) pot prezenta simptomatologie depresivă, dar sunt de menţionat şi stările emoţionale intense: adolescenţi care se confruntă cu primele probleme sentimentale sau anumite cazuri de mame aflate în perioada imediată de după naştere.

Într-un context socio-economic mai larg putem vorbi chiar despre oameni care au suferit pierderi financiare importante sau oameni cu status socio-economic scăzut, lipsa locurilor de muncă sau pierderea acestora, dar şi consumul exagerat de alcool, provocând dependenţa, ca şi consumul de droguri care pot precipita la un moment dat simptome depresive; enumerăm cazuri în rândul tinerilor care petrec exagerat de mult timp în mediu virtual (internet), înlocuind astfel viaţa socială normală, caracteristică vârstei, trăind în izolare şi multe alte exemple.

Depresia cunoaşte diferite forme de manifestare

Adresabilitatea pacienţilor cu depresie la cabinetul de psihiatrie a crescut în ultimul timp.

Aceşti pacienţi acuză de obicei o stare de tristeţe, de apatie, lipsă de speranţă, faptul ca nu se mai pot bucura de nimic, nu mai găsesc plăcere în activităţile care îi încântau altădată sau nu-şi mai pot desfăşura activitatea în cadrul serviciului;

- se constată faptul că treptat se izolează, nu mai caută socializare, se îndepărtează de membri ai familiei sau de prietenii cei mai buni;

- se pot asocia sentimente de vinovăţie, de inutilitate, în cazurile grave ajungându-se la gânduri şi gesturi disperate;

- se simt lipsiţi de energie, acuză o stare permanentă de oboseală, pot acuza dureri cu diverse localizări, dar care nu sunt obiectivate de examene de specialitate;

- asociază stări de frică, labilitate emoţională, plâng cu uşurinţă sau, mai grav, nu mai pot plânge;

- incapacitate de concentrare, lentoare a gândirii, insomnii;

- pot acuza lipsă a apetitului alimentar, scădere semnificativă în greutate.

Tabloul simptomatic, desigur, diferă de la caz la caz, în funcţie de stadiul de boală, de gravitate. 

Există tratament medical pentru depresie?

Există cazuri în care aceşti pacienţi nu conştientizează boala sau în mod eronat asociază acestor semne de boală diverse cauze, amânând rezolvarea prin tratament; sau, mai grav, conştientizează, dar simt că nu pot părăsi această stare singuri, se simt adesea neajutoraţi. În aceste momente necesită imperios ajutorul celor apropiaţi, din familie sau prieteni, care observă aceste simptome şi încearcă să înţeleagă pacientul, însoţindu-l pentru prezentare la cabinetul medicului psihiatru pentru evaluare şi instituire a tratamentului de specialitate.

Este deosebit de important ca depresia să fie diagnosticată cât mai devreme, pentru a scurta perioada de suferinţă, pentru a simplifica tratamentul şi a nu se ajunge la o agravare a bolii sau la depăşirea posibilităţii de a mai primi un ajutor în cabinetul de psihiatrie datorită gravităţii, necesitând internare într-o secţie de profil.

Cele mai multe cazuri de depresie sunt uşoare sau medii şi pot fi tratate cu succes, perioada medie de tratament fiind de aproximativ 6 luni. Această perioadă diferă de la caz la caz şi se poate prelungi, în funcţie de factorii de stres care persistă în viaţa pacientului sau de noi provocări cu care se confruntă. (Dr. Cristina Vaideanu, medic primar psihiatru)

Citește despre: