Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

    • Festivalul literar „Mihai Eminescu“, la Putna
      Foto: monah Timotei Tiron

      Foto: monah Timotei Tiron

Festivalul literar „Mihai Eminescu“, desfăşurat în Suceava, Gura Humorului, Călineşti-Cuparencu şi Putna, s-a încheiat ieri, 14 ianuarie, la Mănăstirea Putna.

Începând cu ora 14:00, un sobor de preoţi de la mănăstire şi din satele din împrejurimi a slujit Parastasul pentru poetul Mihai Eminescu şi familia sa. La sfârşitul slujbei, părintele stareţ al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a rostit câteva cuvinte despre semnificaţia pomenirii marelui poet şi gânditor: „Niciodată nu trebuie să uităm de cei ce s-au aşezat la temelia noastră, a neamului nostru, de cei ce au ştiut să ctitorească sufleteşte, care au lăsat o operă în urma lor şi s-au înscris în istoria culturii poporului. Mihai Eminescu este primul din această serie de oameni; el s-a aşezat la temelia culturii şi spiritualităţii noastre. El s-a apropiat de adâncul sufletului poporului nostru şi ne-a dat cele mai frumoase cuvinte despre trecutul nostru, despre neam. În versurile sale, spunea Zoe Dumitrescu-Buşulenga - maica Benedicta, găsim limba cea mai curată a poporului. Datoria de a purta de grijă, de a ne aduce aminte, de a ţine candela aprinsă la mormântul celor care au făcut ceva pentru istoria poporului este o datorie sfântă. Când uităm de aceştia, uităm de existenţa noastră, uităm de credinţa noastră. În acest sens, acad. Dan Hăulică spunea despre cunoaşterea istoriei că reprezintă agentul funcţionalităţii unui popor. De aceea, îi felicit pe toţi cei care, timp de 25 de ani, au venit aici, la Putna, şi au fost premiaţi, îi felicit pe toţi cei care au adus aici o floare, au pus o lumânare şi Îl rog pe Bunul Dumnezeu ca acest duh, firesc pentru poporul român, să nu se piardă. Noi ne aducem aminte în mod firesc de părinţi, de înaintaşi. Mă rog să nu ajungem a suferi de o nesimţire sufletească şi să uităm de strămoşi; ne rugăm ca simţirea lui Mihai Eminescu şi dragostea lui Aron Pumnul faţă de popor să ne însufleţească şi pe noi.

Anul acesta s-au împlinit 150 de ani de la moartea lui Aron Pumnul, mentorul lui Mihai Eminescu. El a luptat mult, din toate puterile sale, pentru unitatea poporului român şi pentru drepturile acestuia. Fie ca Dumnezeu să îi aşeze în Împărăţia Sa în rândul marilor bărbaţi ai neamului nostru, cei care au ştiut să se jertfească. Iar noi să învăţăm de la ei şi să ţinem candela aprinsă la mormintele lor, să înnoim mereu cuvintele pe care ei le-au lăsat, să le aşezăm în sufletul copiilor care vin după noi, pentru ca şi ei să devină vrednici urmaşi ai acestor străbuni, ctitori de neam şi de cultură“.

Premii pentru activităţi cu caracter eminescian

Premiul de excelenţă „Mihai Eminescu“ pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în 2015, susţinut financiar de către Consiliul Judeţean prin Centrul Cultural Bucovina, a revenit eminescologului Nicolae Georgescu, pentru volumul „Din misterele literaturii române. Ediţia princeps Eminescu“, apărut la editura Bibliotheca, Târgovişte.

Premiul special „Mihai Eminescu“ pentru exegeză eminesciană pe anul 2015, acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni, cu sprijinul financiar al Mănăstirii Voroneţ, a revenit doamnei Virginia Blaga, din Bucureşti, pentru volumul „Intertextualitatea în opera lui Mihai Eminescu“, apărut la Editura Junimea, Iaşi.

Premiile au fost înmânate de către criticul literar Vasile Spiridon.

În continuare, participanţii au mers la mormântul maicii Benedicta - academicianul Zoe Dumitrescu-Buşulenga, înmormântată, conform dorinţei testamentare, la Mănăstirea Putna. Aici, unii dintre cei prezenţi au împărtăşit amintiri despre perioada în care au fost studenţi ai marii profesoare ce a îmbrăcat haina monahală, a cărei influenţă ştiinţifică şi duhovnicească luminează în continuare pe iubitorii de Eminescu, de adevăr şi frumos, de limpezime şi sfinţenie.

La manifestări au fost prezenţi consilierii Mihai Grozavu şi Doru Sîrghie, din partea Consiliului Judeţean Suceava; Centrul Cultural Bucovina a fost reprezentat de către şeful Atelierului de Artă Contemporană, Victor Traian Rusu, iar de la Societatea Scriitorilor Bucovineni a participat poeta Carmen Veronica Steiciuc, preşedintă, şi alţi scriitori bucovineni. (Protos. Dosoftei Dijmărescu, Tudorel Rusu)

Citește despre: