În deschiderea colocviului, a avut loc slujba de Te Deum, continuându-se apoi cu o slujbă de pomenire a maicii Benedicta. La mormântul acesteia,  Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a subliniat rolul fundamental pe care l-a avut Maica Benedicta în formarea studenţilor, numind-o „mamă duhovnicească“.

Preambulul acestui colocviu a fost constituit de o expoziţie de pictură Paul Gherasim, intitulată „Retrospectivă“ şi realizată cu sprijinul Galeriei Romane din Bucureşti. Criticul de artă Doina Mândru a vorbit despre cele trei teme principale, specifice lui Paul Gherasim: Logosul, bolta şi martiriul. Dintre acestea, tematica Logosului se desprinde ca o preocupare fundamentală, pictorul însuşi mărturisind că „în lumina Cuvântului, cuvintele în sărbătoare se îmbracă“. Pictorul Matei Lăzărescu a amintit de „blândeţea vorbirii“ şi de „rigoarea gândirii“ lui Paul Gherasim, numindu-l „părinte şi frate“. Pictorul Dacian Andoni a amintit una dintre reflecţiile de ordin estetic, dar şi ontologic ale lui Paul Gherasim, şi anume diferenţa dintre a vedea şi a privi. Dacă a privi condensează semnificaţia unui act simplu, a vedea presupune o adâncire, o potrivire a gândului cu ceea ce este văzut, o „ascultare prin vedere“. Pictorul Horia Paştina şi Marius Pandele, colaborator apropiat din ultima perioadă a pictorului Paul Gherasim, au adus şi ei mărturii personale emoţionante ale omului smerit şi profund Paul Gherasim, încă o dată numit „fratele nostru“.

Apoi Teodora Stanciu, redactorul emisiunii radio „Revista Culturală Trinitas“, a prezentat câteva volume, pe teme bucovinene, basarabene şi ale culturii române publicate de Editura Anima.

A fost prezentat numărul 10 al Caietelor de la Putna, volum care înmănunchează comunicările ediţiei din 2016 a colocviului, care a avut tema „Fundamente creştine ale culturii române şi europene“.

Au urmat trei cuvinte de pledoarie pentru tema Pater et Filius a colocviului. Acad. Ion Pop a surprins legătura dintre tradiţie şi planul prezentului, punte temporală construită prin intermediul celor două Persoane, Tatăl şi Fiul, în care „cuvântul ascultător este esenţial“. Scriitorul Adrian Alui Gheorghe a adus în discuţie pericolul contemporan al disoluţiei societăţii şi persoanei în urma relativizării întregii realităţi. Părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a vorbit despre ce înseamnă a fi părinte din punct de vedere duhovnicesc: părintele este cel care naşte duhovniceşte pe fiu, iar unitatea dintre ei este una a dragostei, asemenea unităţii dintre Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul.

Teodora Stanciu a prezentat volumul „Ion Creangă“, prima carte publicată de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, apărută acum în ediţie definitivă la Editura „Nicodim Caligraful“ a Fundaţiei „Credinţă şi creaţie“, şi CD-ul audio In memoriam Dan Hăulică 85, realizat de Radio Trinitas.

Debutul colocviului a fost marcat şi de un moment aniversar, întrucât povăţuitorul duhovnicesc al acestor ţinuturi bucovinene, Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, a împlinit pe 25 august frumoasa vârstă de 88 de ani.

Cea dintâi sesiune de comunicări l-a avut ca moderator pe acad. Ion Pop. Prima intervenţie a fost susţinută de către părintele protosinghel Hrisostom Ciuciu. În lucrarea intitulată „Paternitatea duhovnicească între instituţie şi eveniment“, părintele a subliniat ideea că deşi Părintele şi Fiul sunt atât de diferiţi, ei sunt egali, în sensul că faptele Unuia şi a Altuia sunt săvârşite doar pentru bucuria Celuilalt. Totodată, părintele a accentuat faptul că „nu putem vorbi de cultură, de formare şi de desăvârşire fără a vorbi de naştere, de dragostea unui părinte“, Iubirea fiind astfel Izvorul veşniciei.

Acad. Ştefan Afloroaei, profesor la Facultatea de Filosofie din Iaşi, a analizat, în comunicarea „Discipolat şi tradiţie. Cazul filosofiei româneşti“, mari figuri ale filosofiei româneşti din perspectiva relaţiei discipol-maestru: Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Dimitrie Cantemir, Vasile Pîrvan, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Anton Dumitriu, Constantin Noica şi Mircea Eliade.

Profesoara Lucia Cifor, de la Facultatea de Litere din Iaşi, a propus „O lectură eminesciană a trecutului cultural românesc“ în jurul momentului „Epigonii“. Pornind de la distincţia dintre alegorie şi alegoreză, precum şi de la studiile eminescologice ale Rosei Del Conte, aceasta a evidenţiat influenţa scrierilor patristice în textele eminesciene.

Colocviul continuă şi astăzi, 26 august. (Protos. Teofan Popescu)