Iubirea în persoana lui Hristos a venit în lumea păcătoasă şi decăzută. Tocmai această iubire a biruit-o şi a renăscut-o (Ioan 16, 33). Cu ea biruiau Apostolii, cu ea biruiau în toate timpurile păstorii Bisericii şi ucenicii lui Hristos. Cu ea, şi numai cu ea, putem noi găsi calea spre inima copilului.

Toţi credem că ne iubim copiii. Acest lucru ni se pare firesc, este o lege a naturii din care nu ne socotim excluşi. Şi pe cine să iubim, dacă nu pe copiii noştri? Să nu ne mirăm dacă drumul spre inimile copiilor noştri nu ne este pe deplin deschis.

Să recunoaştem acest fapt şi cât mai este încă timp să încercăm să ne corectăm greşelile şi să le cucerim inima. Pentru aceasta trebuie să ne dedicăm în întregime lor, să devenim nu doar dascălii, ci şi prietenii lor cei mai apropiaţi, să cunoaștem interesele şi cerinţele lor.

(Nikolaj Evgrafovich Pestov, Cum să ne creștem copiii: calea spre desăvârșita bucurie, traducere din limba rusă de Lucia Ciornea, Editura Sophia, București, 2005, p. 29)