De vom începe să ne îndreptăţim singuri, aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii

Cuvinte duhovnicești

De vom începe să ne îndreptăţim singuri, aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii

    • De vom începe să ne îndreptăţim singuri, aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii
      De vom începe să ne îndreptăţim singuri, aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii

      De vom începe să ne îndreptăţim singuri, aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii

De vom începe să ne îndreptăţim singuri - anume: că am pătimit cutare ascultare degeaba, că am îndurat cutare mustrare fără de vină, că nu eram vrednic de cutare mustrare şi încă multe altele - aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii şi în suflete focul lipsei de răbdare.

De vom începe să ne îndreptăţim singuri - anume: că am pătimit cutare ascultare degeaba, că am îndurat cutare mustrare fără de vină, că nu eram vrednic de cutare mustrare şi încă multe altele - aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii şi în suflete focul lipsei de răbdare. Unindu-se și aprinzându-se şi cu altele: cu nesupunere, cu grăirea de rău, cu nemulţumirea, ajung la sfârşit, la hulă nu numai împotriva fraţilor sau a mai marilor, ci chiar împotriva Ziditorului a toate. Şi ce lucru este mai înfricoşat şi mai greu, decât acesta!

(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura  Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, p. 28)

Citește despre: