Despre moralitatea practicată fără religie

 

Principiul conform căruia omul are puterea să umble ferm pe calea virtuții este, istoric vorbind, fals. Teoretic, [acest principiu] duce la mândrie și la înfumurare, la negarea lui Dumnezeu și la hulitoarea auto-îndumnezeire a omului, iar practic, la renegarea oricărei obligații morale față de lege, obligație care ar împiedica orice concesie față de iubirea de sine și de plăcere.

Moralitatea fără religie, [cum este] cea a diferitelor teorii filosofice, este o moralitate fără fundament, plină de contradicții, fiindcă este consecința concepțiilor libere pe care s-au sprijinit diferitele sisteme filosofice, dar se întemeiază pe împlinirea datoriei. Or, această etică nu poate să inspire un atașament desăvârșit față de datorie. Recomandă și ea răbdarea în necazuri și devotamentul pentru virtute și sacrificiul de sine, dar fără Dumnezeu, fără religie, este incapabilă să explice scopul acestor principii morale.

Principiul conform căruia omul are puterea să umble ferm pe calea virtuții este, istoric vorbind, fals. Teoretic, [acest principiu] duce la mândrie și la înfumurare, la negarea lui Dumnezeu și la hulitoarea auto-îndumnezeire a omului, iar practic, la renegarea oricărei obligații morale față de lege, obligație care ar împiedica orice concesie față de iubirea de sine și de plăcere.

(Sfântul Nectarie de Eghina, Morala creștină, Editura Doxologia, 2013)

De la același autor

Ultimele din categorie