Gândurile nimicesc starea bună a rugăciunii. Aţi observat?! Acum vă străduiţi să îndreptaţi un lucru. Primul pas spre aceasta este ca, începând rugăciunea, să deşteptați în voi frica de Dumnezeu şi evlavia; apoi să vă aşezaţi cu atenţie în inimă şi de acolo să strigaţi către Domnul, iar gândurile străine vor încerca să pătrundă şi, cum le observaţi, să le alungaţi. Iarăşi vor încerca să pătrundă, iarăşi să le alungaţi... Şi tot aşa... Nu îngăduiţi ca limba să citească rugăciunea, iar gândurile să nu ştiţi pe unde hoinăresc. Dacă în cap este talcioc - nu vă puteţi ruga lui Dumnezeu. Osteniţi-vă ca inima voastră să fie într-un simţământ religios... Când inima este în simţământ, gândurile nu vă mai frământă şi toate merg în jurul simţământului.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înțelepte, Editura Egumenița, Galați, p. 16)