Nu vom putea fi conştienţi de păcatele noastre decât în măsura în care vom fi luminaţi de sus…

Cuvinte duhovnicești

Nu vom putea fi conştienţi de păcatele noastre decât în măsura în care vom fi luminaţi de sus…

    • Nu vom putea fi conştienţi de păcatele noastre decât în măsura în care vom fi luminaţi de sus…
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Suntem luminaţi de sus în măsura în care inima şi mintea noastră sunt ridicate spre Dumnezeu. Dar suntem ridicaţi numai în măsura în care duhul nostru devine mai uşor prin post şi rugăciune.

Pregătirea pentru spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie, după Sfinţii Părinţi, trebuie însoţită de post. Dar postul adevărat, nu cel fariseic, ci cel stabilit de Biserică, care ţinteşte la supunerea patimilor sufletului şi trupului, la adunarea minţii împrăştiate, la ridicarea acesteia din cugetarea la materia grosieră care ne poate absorbi toată atenţia ocupând-o cu lucruri de-suflet-vătămătoare şi deşarte. Întrucât fiecare creştin trebuie să-şi dea seama că dacă cineva îşi ridică mintea şi inima către Dumnezeu prin post şi rugăciune, dacă această inimă nu este zdrobită prin post şi nevoinţă, este cu neputinţă ca cineva să ajungă la o conştiinţă a păcătoşeniei sale, să-şi dea seama de gravitatea păcatelor, să caute iertarea acestor păcate cu dorinţă arzătoare, să mulţumească Dreptatea Dumnezeiască şi să se împace cu Dumnezeu.

Trebuie să mai ştim că nu vom putea fi conştienţi de păcatele noastre decât în măsura în care vom fi luminaţi de sus. Suntem luminaţi de sus în măsura în care inima şi mintea noastră sunt ridicate spre Dumnezeu. Dar suntem ridicaţi numai în măsura în care duhul nostru devine mai uşor prin post şi rugăciune.

(Sfântul Nectarie din Eghina, Despre pocăinţă şi spovedanie, Editura Egumeniţa, 2004, pp. 88-89)