Cuvântul dumnezeiesc, cuibărindu-se în suflet, îl înnoieşte pe creştin şi îl face cugetător de Dumnezeu, temător de Dumnezeu, cinstitor de Dumnezeu, sfânt, într-un cuvânt, „făptură nouă în Hristos" (2 Cor. 5:17). Aşa cum balsamul adus în casă o umple de mireasmă, tot aşa şi cuvântul dumnezeiesc, ca un balsam duhovnicesc şi bine plăcut, intrând în sufletul omenesc, răspândeşte în el bună mireasmă. Mireasma acestui balsam este frica lui Dumnezeu, dragostea de Dumnezeu şi de aproapele, pocăinţa, întristarea după Dumnezeu, inima înfrântă, suspinarea, umilinţa, lacrimile, mângâierea, bucuria duhovnicească. Duhul Sfânt aduce această mireasmă cerească în suflet, prin cuvântul Său sfânt.

 

Creştine, vei simţi şi tu în suflet această bună mireasmă a balsamului ceresc, dacă, îndepărtându-te de zgomotul şi vâltoarea patimilor lumeşti, îţi vei deschide auzul sufletului tău cuvântului dumnezeiesc. Oare poate simţi puterea şi lucrarea cuvântului dumnezeiesc cel ce nu se gândeşte la mântuire, ci la plăcerile acestei lumi? Respinge de la sufletul tău această zarvă vătămătoare şi pierzătoare, iar sufletul va simţi întru sine acel balsam ceresc.

 

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească din lume adunată, Editura Egumenița, Galați, 2008, p. 89)