În viaţa duhovnicească, foarte bun lucru este să ne lămurim cu ceilalţi la timp, să cerem iertare la timp, ca să împăcăm şi sufletul nostru şi celorlalţi să le oferim prilejul pentru acelaşi lucru. Nu degeaba se spune în psalmi: Caută pacea şi o urmează pe ea (Psalm 33:13).

Înainte de a cere iertare Domnului, trebuie să iertăm noi înşine. Aşa se spune în Rugăciunea Domnească.

Trebuie să iertăm cu multă smerenie, dând vina pe noi înşine - aceasta este condiţia necesară în cadrul iertării jignirilor. Numai plecăciunile exterioare şi cuvintele nu ajung pentru împăcare, nu ajung la inimă, sunt vorbe goale.

(Ne vorbesc Stareții de la Optina, traducere de Cristea Florentina, Editura Egumenița, 2007, p. 167)