Calea cea mai bună a Bisericii pentru mântuirea fiilor ei

Cuvinte duhovnicești

Calea cea mai bună a Bisericii pentru mântuirea fiilor ei

    • Calea cea mai bună a Bisericii pentru mântuirea fiilor ei
      Calea cea mai bună a Bisericii pentru mântuirea fiilor ei

      Calea cea mai bună a Bisericii pentru mântuirea fiilor ei

Nu e decât un singur mijloc de mântuire pentru vii și pentru adormiţi, prin Iisus Hristos şi jertfa adusă pentru noi pe Cruce...

Calea cea mai bună a Bisericii pentru mântuirea fiilor ei, este Jertfa cea fără de sânge săvârşită zilnic în timpul Sfintei Liturghii.

Sunt două feluri de slujbe: cea particulară, acasă şi cea de obşte, în Biserică. Rugăciunea din Biserică, împreună cu credincioşii e condusă de preot după toată rânduiala. Toţi fiii ei trebuie să vină la slujbele Bisericii: la Vecernie, Utrenie, la priveghere, ceasuri, Liturghie, TeDeumuri, parastase în zilele de pomenire a rudelor repausate. Sfânta Biserică Ortodoxă arată o grijă permanentă pentru fericirea şi mântuirea credincioşilor ei.

Când vine un copil pe lume, preotul se grăbeşte să viziteze lehuza şi se roagă lui Dumnezeu pentru a ocroti şi a binecuvânta mama şi pruncul.

A opta zi după naşterea pruncului, Biserica îi dă un nume, făcându-l creştin, prin Taina Sfântului Botez şi a Mirungerii; de acum înainte trebuie să răspundă în faţa lui Dumnezeu şi a Bisericii. A patruzecea zi după naştere, pruncul este adus în Biserică, unde este primit ca un nou mădular al ei. Biserica ocroteşte şi binecuvântează toată viaţa, toată lucrarea omului; faptele cele mai de seamă din viaţa lui se sfinţesc prin Tainele ce se săvârşesc sub streaşina Bisericii. Neîncetat mărturisind grija faţă de fiii săi pe pământ, Biserica îi însoţeşte cu binecuvântările sale şi în casa Tatălui ceresc.

Sfânta Biserică Ortodoxă, rugându-se pentru cei ce sunt pe pământ, nu-i uită niciodată pe cei ce vieţuiesc în lumea de dincolo, căci cei vii ca şi cei adormiţi sunt fiii ei, şi ea mărturiseşte aceeaşi purtare de grijă pentru mântuirea lor. Pentru cei care au adormit trebuie să ne rugăm totdeauna şi pretutindeni. Repausaţii păcătoşi ce au fost în iad, şi care, prin rugăciunile Bisericii şi ale rudelor în viaţă au căpătat iertare a păcatelor lor, s-au arătat celor vii pentru a da mărturie de schimbarea stării lor de dincolo de mormânt şi pentru a le face cunoscută trecerea lor în rândul celor fericiţi.

Scopul rugăciunilor pentru adormiţi este dobândirea iertării păcatelor şi a Împărăţiei cerurilor, aşa cum porunceşte Domnul nostru Iisus Hristos: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu și dreptatea Lui, şi toate se vor adăuga vouă" (Matei 6,33). Nu e decât un singur mijloc de mântuire pentru vii și pentru adormiţi, prin Iisus Hristos şi jertfa adusă pentru noi pe Cruce, Sângele Său, care curăţă de păcat şi ne dăruieşte viaţa veşnică. Afară de Hristos nu este mântuire, numai cel ce crede întru Dânsul (fie viu sau repausat) are viaţă veșnică (Ioan 6,47).

(Părintele Mitrofan, Viața repausaților noștri și viața noastră după moarte, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2010, pp. 192-193)

Citește despre: