1. Să ne amintim că am venit la bolniţa lui Hristos, unde doctorul văzut este preotul, iar cel nevăzut — însuşi Hristos.

2. Să ne spovedim păcatele noastre fără de amăgitoare ruşine.

3. Să nu ne dezvinovăţim.

4. Să nu ascundem voit nici unul dintre ele.

5. Să nu ne spovedim cu pălă­vrăgeli fără de nici o însemnătate.

6. Să vorbim pe scurt, dar pre­cis despre fiecare dintre păcatele noastre.

7. Să nu descoperim păcatele străine şi să trecem cu vederea, cât este cu putinţă, numele persoanelor care ne-au atras către păcat ori care din vina noastră au păcătuit cu noi.

8. Să nu ne lăudăm în faţa du­hovnicului cu vreo oarecare virtute.

9. Să nu aruncăm vina asupra altora, ci numai asupra noastră.

10. Să avem o sinceră dorinţă, ca de atunci înainte să nu mai greşim.

(Arhimandritul Serafim Alexiev, Leacul uitat Sfânta Taină a Spovedaniei, Editura Sophia, Bucureşti, 2007, p. 68)