Despre cum se cuvine a ne pocăi

Cuvinte duhovnicești

Despre cum se cuvine a ne pocăi

    • Despre cum se cuvine a ne pocăi
      Foto: Oana Nechifor

      Foto: Oana Nechifor

Ești dator aur lui Dumnezeu? Nu primește de la tine mărgăritare; adică, ai pierdut întreaga-înțelepciune? Nu primește Dumnezeu de la tine milostivire, tu petrecând în curvie; pentru că sfințirea trupului voiește de la tine.

Întru cele ce ai pierdut bunătatea, întru aceleași iarăși câștig-o pe dânsa. Ești dator aur lui Dumnezeu? Nu primește de la tine mărgăritare; adică, ai pierdut întreaga-înțelepciune? Nu primește Dumnezeu de la tine milostivire, tu petrecând în curvie; pentru că sfințirea trupului voiește de la tine. De vreme ce ai călcat porunca, de pizmă fiind biruit, de ce te lupți cu somnul priveghind și de post cu totul te-ai lipit? Niciun folos nu-ți va fi ție din acestea către acea patimă. Că fiecare boală, și de la suflet, și de la trup, cu potrivitele sale doftorii se tămăduiește.

(Everghetinosul, vol. 1-2, traducere de Ștefan Voronca, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 33)