În pravila rugăciunii noastre auzim de mai multe ori în slujbele bisericeşti cuvintele: „Învredniceşte-ne, Doamne, în ziua aceasta, în seara aceasta, în noaptea aceasta, fără de păcat a ne păzi noi”. Astfel, toată grija noastră trebuie îndreptată spre a săvârşi cât mai puţine greşeli cu putinţă. Oricum am trăi, rămâne în noi o oarecare umbră de nedesăvârşire, dar totuşi, viaţa petrecută într-o astfel de grijă ne pregăteşte spre a primi har de la Dumnezeu, când omul se va ruga pentru întreaga omenire ca pentru sine însuşi. Iar aceasta este măsura dumnezeieştii desăvârşiri. Noi o putem observa în scrierile Părintelui Siluan. Trebuie să ne organizăm viaţa astfel încât să asigurăm înaintarea duhovnicească, până când va fi venit de la Dumnezeu înştiinţare, ca mărturie a duhului pentru mântuirea noastră.

(Arhimandritul Sofronie, Cuvântări duhovniceşti, vol. I, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2004, pp. 114-115)