Ora de Religie la clasa pregătitoare

Educaţie

Ora de Religie la clasa pregătitoare

    • Ora de Religie la clasa pregătitoare
      Tot mai multe ore de Religie la clasa pregătitoare se vor desfăşura în biserică, muzee ori în alte cadre non-formale

      Tot mai multe ore de Religie la clasa pregătitoare se vor desfăşura în biserică, muzee ori în alte cadre non-formale

    • Ora de Religie la clasa pregătitoare
      Prof. Maria Orzetic, autor de manuale şi responsabil cu formarea continuă a profesorilor de Religie din judeţul Iaşi

      Prof. Maria Orzetic, autor de manuale şi responsabil cu formarea continuă a profesorilor de Religie din judeţul Iaşi

Programa şcolară pentru clasa pregătitoare este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Educaţiei până la jumătatea lunii martie. Potrivit programei propuse, cei mai mici dintre şcolari vor studia o oră pe săptămână disciplina Religie. Profesorilor li se recomandă să folosească mai mult metodele şi mijloacele de învăţare moderne, să-i aducă pe părinţi mai aproape de copiii lor, prin intermediul proiectelor desfăşurate în spaţiul şcolii sau în alte cadre non-formale.

O oră pe săptămână, micii şcolari din clasa pregătitoare se vor întâlni, în lumina faptelor bune, cu Dumnezeu, „Cel ce ne-a creat din iubire, după chipul Său“. Ţinând cont de importanţa Religiei în formarea identităţii şi caracterului copilului, Ministerul Educaţiei a propus spre dezbatere programa şcolară pentru clasa pregătitoare, elaborată în acord cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale şi ţinând cont de Strategia naţională privind educaţia timpurie.

Programa şcolară pentru Religie - clasa pregătitoare a avut la bază mai multe premise, după cum subliniază MECTS: rolul Religiei la vârstele mici, contextul de învăţare, care valorifică în plan educativ „marile întrebări“ ale copiilor, experienţele de viaţă ale acestora, cu o importanţă majoră pentru dezvoltarea morală şi pentru socializarea acestora. „Finalităţile propuse la clasa pregătitoare pentru disciplina Religie vizează formarea comportamentului în acord cu valorile moral-religioase“, subliniază autorii programei şcolare.

Astfel, competenţele generale vizează „Aplicarea unor norme de comportament specific moralei religioase, în diferite contexte de viaţă“, „Colaborarea cu copiii şi cu adulţii din mediul familiar, în acord cu valorile religioase“ şi „Explorarea activă a unor elemente din viaţa de zi cu zi, din perspectiva propriei credinţe“.

Ministerul recomandă ca temă centrală „Dumnezeu este cu noi prin descoperire şi iubire“, în jurul căreia vor gravita conţinuturile învăţării al căror principal scop va fi familiarizarea copiilor cu domeniul religios.

Elementele de conţinut, metodele şi mijloacele de învăţământ utilizate la ora de Religie, contextele şi mediile de instruire recomandate vor suporta îmbunătăţiri şi vor fi dintre cele mai diverse, ca urmare a libertăţii profesorului de a alege dintre cele mai moderne şi eficiente metode şi mijloace de predare, recomandă ministerul Educaţiei.

„Se pun bazele iniţierii şi dezvoltării atitudinilor moral-creştine“

Programa şcolară include trei teme majore - „Dumnezeu ne-a creat din iubire, după chipul Său“, „Dumnezeu ne-a creat pentru a ne ajuta unii pe alţii“, „Dumnezeu este întotdeauna cu noi“ şi două teme dedicate marilor sărbători creştine - „Naşterea Domnului“ şi „Învierea Domnului“, care vor fi prezente pe parcursul întregului învăţământ preuniversitar. Rugăciunile, textele biblice, cântarile religioase, colindele vor constitui mijloace de realizare şi de explicitare a temelor majore, susţine documentul MECTS.

„Primele două teme propuse asigură transmiterea sistematică a primelor cunoştinţe despre propria credinţă şi învăţăturile transmise de Dumnezeu fiecăruia, în ce priveşte relaţionarea cu semenii. Se pun bazele iniţierii/formării şi dezvoltării atitudinilor moral-creştine, a primelor deprinderi de comunicare afectivă şi comportament dezirabil“, este de părere doamna Maria Orzetic, profesor de Religie, autor de manuale şi responsabil cu formarea continuă a profesorilor de Religie din judeţul Iaşi.

Doamna profesor apreciază că celelalte trei unităţi de învăţare, respectiv „Dumnezeu este întotdeauna cu noi“, „Naşterea Domnului“ şi „Învierea Domnului“, aduc în faţa elevului învăţătura că Dumnzeu este mereu alături de fiii Săi, împreună cu sfinţii şi îngerii Săi slujitori. „Privind în mod unitar, conţinuturile propuse garantează un învăţământ religios bazat pe cunoaşterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete de viaţă şi, totodată, subliniază importanţa însuşirii comportamentului moral-creştin prin raportarea la semeni“, a mai spus doamna profesor Maria Orzetic.

Metode de învăţare moderne, activ-participative

Ministerul Educaţiei recomandă ca profesorii de Religie să uziteze cât mai mult de abordări flexibile şi diferenţiate, să îmbine metodele tradiţionale cu cele moderne, activ-participative, astfel încât acestea să devină căi pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor, pentru crearea unui cadru educaţional bazat pe moralitate şi religiozitate, prin care să fie sprijinită formarea de conduite precum încrederea, respectul pentru diferenţă, toleranţă, care să ajute la interiorizarea valorilor religioase şi a normelor morale.

Procesul de învăţare include vizite la biserici, la bibliotecă şi muzee, vizionarea de filme având conţinut religios sau căutarea pe internet a unor informaţii sau imagini având conţinut religios, excursii tematice la mănăstiri.

În ceea ce priveşte evaluarea, ministerul recomandă utilizarea unui set de metode moderne de evaluare aplicate la domeniul Religiei şi adaptate la particularităţile elevilor de clasă pregătitoare, precum observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor, elaborarea unor micro-proiecte de grup bazate pe desen sau colaje pe teme de religie etc.

„Plasticitatea gândirii şi disponibilităţile de învăţare sunt maxime la vârsta preşcolară şi vârsta şcolară mică, astfel că este mai mult decât necesar ca începând de acum să-şi înceapă participarea la viaţa Bisericii, să înveţe despre credinţa lor, pentru a-şi însuşi deprinderile/virtuţile creştine ca forme de comportament în viaţa cotidiană. Studierea Religiei de la vârsta şcolară mică va asigura, într-o mai mare măsură, formarea viitorilor cetăţeni ca persoane echilibrate, altruiste, cooperante şi tolerante“, explică doamna Maria Orzetic.

Conţinuturile învăţării:

1. Dumnezeu ne-a creat din iubire, după chipul Său:

Omul, cea mai importantă fiinţă de pe pământ;

Sunt copilul lui Dumnezeu şi al părinţilor mei;

Ce înseamnă să fii creştin;

Cum vorbesc cu cei din jur;

Ce simt faţă de ceilalţi;

Cum mă comport ca un creştin;

O zi din viaţa mea de creştin

2. Dumnezeu ne-a creat pentru a ne ajuta unii pe alţii:

Familia mea;

Sunt creştin şi la şcoală;

Primii mei prieteni;

Preotul în viaţa mea;

Creştinii din biserica mea;

Oamenii din lumea întreagă

3. Dumnezeu este întotdeauna cu noi:

O lume frumoasă, dăruită de Dumnezeu omului;

Iisus Hristos şi copiii;

Maica Domnului, mama noastră din cer;

Îngerii, ocrotitori ai oamenilor;

Sfinţii, prietenii lui Dumnezeu şi ai copiilor;

4. Naşterea Domnului, darul lui Dumnezeu pentru oameni:

Naşterea Pruncului Iisus, bucuria copiilor;

Cum sărbătoresc Crăciunul

5. Învierea Domnului, împlinirea darului lui Dumnezeu:

Bucuria copiilor la Florii şi la Paşti;

Cum sărbătoresc Paştile

 

Rugăciuni: „Toţi, cu inima curată“; „Doamne, Doamne, ceresc Tată“; „Înger, îngeraşul meu“; „Tatăl nostru“; „Doamne, cât este de bine“; cuvintele care însoţesc semnul Sfintei Cruci, la începutul şi la sfârşitul rugăciunii.

Texte biblice: „Te voi lăuda, că sunt o faptură aşa de minunată!“ (Psalmi 138, 14); „Copii, ascultaţi pe părinţii voştri în Domnul, că aceasta este cu dreptate“ (Efeseni 6, 1); „Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, plângeţi cu cei ce plâng“ (Romani 12, 15); „Nu răsplătiţi nimănui răul cu rău“ (Romani 12, 17).

Cântări religioase: „Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi“; „Ţie, Doamne“; „Fie numele Domnului binecuvântat“; Troparul Învierii Domnului.

Colinde: „Astăzi S-a născut Hristos“; „Steaua sus răsare“; „Trei păstori“; „Am plecat să colindăm“; „Viflaime, Viflaime“.