Dorind să împărtăşească şi altora din lucrul ce lor le fericeşte inima, cu susţinerea părintelui profesor Dragoş Bahrim, directorul seminarului ieşean, şi a directorului de la Colegiul „Sfântul Nicolae“, Valentin Ţoc, Grupul „Aleph“ a realizat un proiect unic în ţară: un muzeu etnografic volant, care să calce pragul liceelor teologice moldave şi care să aducă în atenţia tinerei generaţii valori peste care tinde să cadă negura uitării.

Nu este pentru prima dată când „Aleph“ Iaşi aduce în faţa elevilor seminarişti tradiţia şi dragostea de port popular. În anul 2016 s-au desfăşurat numeroase manifestări cu iz popular: ateliere de cusut ii şi mărţişoare tradiţionale, lecţii de etnografie şi prima ediţie a Zilei Universale a Iei. Anul acesta însă a dus la împlinirea unui proiect la care au contribuit toţi membrii „Aleph“ de la seminar, după cum ne-a relatat iniţiatorul acestui proiect, Gabriel Gherasă, preşedinte al Reţelei de Cluburi „Aleph“ din Arhiepiscopia Iaşilor: „Acest proiect, ce s-a dovedit a fi unic în România, este proiectul de suflet al nostru, o iniţiativă pentru care s-a muncit mult, pentru care s-a jertfit mult timp şi în care am investit extrem de multă dragoste. În fapt,  dragostea de port popular, de valorile după care se ghidau odinioară oamenii satului şi care sunt mai actuale ca niciodată reprezintă motivaţia acestei expoziţii“.

Vernisajul expoziţiei, ce găzduieşte unelte, obiecte de port popular şi de interior tradiţional, a avut loc joi, în cea de-a 16 zi a lunii făurar, în prezenţa elevilor şi a cadrelor didactice ale seminarului teologic ieşean, dar şi a numeroşilor oaspeţi ce au ajutat la realizarea acestui muzeu. Elementul de noutate a fost dat de faptul că această primă expoziţie este una volantă, urmând să se desfăşoare în toate cele şase seminarii teologice ale Arhiepiscopiei Iaşilor, dar şi la Colegiul „Sfântul Nicolae“, care a contribuit la realizarea acestui amplu proiect.

În cadrul manifestării de joi, numeroşi profesori şi-au deschis lada de zestre a inimii lor şi au povestit elevilor despre vremurile de aur ale tradiţiilor româneşti pe care le-au trăit şi despre modul în care acele perioade au ajutat la formarea lor sufletească şi duhovnicească. Astfel, pr. prof. Cătălin Gabriel Coroamă a povestit despre satul copilăriei sale, Voitinel, nu departe de Vicovu de Jos, în care timpul parcă trecea mai agale, iar Dumnezeu era temelia vieţii oamenilor: „Cu adevărat, satul de altădată are multe de povestit pentru tinerele generaţii, iar oamenii de atunci, figuri aproape filocalice, pentru care divinitatea era începutul şi sfârşitul, sunt modelele de care avem nevoie. Ritmul în care vieţuiau, buna rânduială ce se oglindea în toate şi dreapta socoteală cu care erau înzestraţi te duc cu gândul că poveştile în care Dumnezeu se perinda pe pământ au un sâmbure de adevăr“.

Expoziţia va fi deschisă până pe 17 martie, când va fi strămutată în ţinutul Neamţului, pentru a fi lumină altor inimi şi cugete ce caută frumosul şi tradiţionalul. Astfel, asemenea şezătorilor ce se făceau odinioară în satele României, această expoziţie este prilej de întâlnire şi comuniune între suflete, o gură de aer proaspăt pentru această societate măcinată de secularizare. Totodată, cei ce vor să contribuie la propăşirea valorilor naţionale sunt îndemnaţi să doneze obiecte tradiţionale ce vor deveni lumină pentru tânăra generaţie, contribuind şi sprijinind această iniţiativă a unor tineri ce iubesc adevăratele valori. (Gabriel Andrei Gherasă, preşedintele Reţelei de Cluburi Aleph din Arhiepiscopia Iaşilor)