Un sobor de 17 ierarhi, în fruntea cărora s-a aflat Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului şi locţiitor al Episcopului Maramureşului şi Sătmarului, şi multe sute de preoţi, stareţi şi stareţe de mănăstiri, monahi şi monahii, dar şi peste zece mii de credincioşi, au venit să-şi ia ultimul rămas bun de la venerabilul ierarh.

În memoria Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian, 11 ierarhi au oficiat Sfânta Liturghie Arhierească lângă sicriul cu trupul neînsufleţit al marelui ierarh maramureşean. Alături de ei s-au aflat sute de preoţi de mir şi arhimandriţi, prosingheli şi ieromonahi din mănăstiri, iar alături de ei, peste zece mii de credincioşi veniţi din toată Transilvania şi din ţară.

Pentru că Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian a fost decorat, în anul 2011, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă, cu Steaua României în grad de cavaler, conform regulamentelor în vigoare a fost înmormântat cu onoruri militare. După oficierea Slujbei Prohodului şi înconjurarea Catedralei, înainte de plecare spre Mănăstirea de metanie Rohia, pentru a fi depus în mormântul pe care şi l-a pregătit din timpul vieţii, o gardă de onoare special alcătuită i-a dat onorul cu interpretarea semnalului „Stingerea”, după care cortegiul a plecat spre Mănăstirea Rohia, unde îşi va avea locul de veci.

Pe drum, grupuri de credincioşi şi copii, cu lumânări şi candele aprinse în mâini, au ieşit în întâmpinarea sa, pentru a-i aduce un ultim omagiu, pentru a-i mulţumi pentru sfinţenia care a aşezat-o, prin rugăciunile Preasfinţiei Sale, peste Episcopia Maramureşului şi Sătmarului.

Credincioşi mulţi, ca la o sărbătoare a hramului, aşteptau sicriul cu trupul neînsufleţit al Î.P.S. Justinian în faţa Altarului de Vară şi pe cunoscutele trepte din faţa Paraclisului. Despre Slujba Prohodului, personalitatea sa duhovnicească şi ceea ce a însemnat Î.P.S. Justinian pentru Ţara Lăpuşului, pentru Rohia, pentru Episcopie şi pentru Ortodoxie au vorbit Î.P.S. Mitropolit Serafim şi P.S. Iustin Sigheteanul.

După oficierea celor după rânduială, sicriul a fost purtat de monahi ai Mănăstirii Rohia în jurul bisericii, în glas de clopote şi sunet de toacă şi dus până la mormântul de la poarta mănăstirii. Aici, cei patru ierarhi prezenţi i-au citit rugăciunile de la mormânt, după care a fost aşezat cu grijă la locul de veci, de lângă poarta mănăstirii, ca să-i poată întâmpina pe cei ce vin la mănăstire şi să-i petreacă pe cei ce pleacă.

Sursa: episcopiammsm.ro