Sfântă Liturghie arhierească, la hramul Mănăstirii Habra

Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului

Sfântă Liturghie arhierească, la hramul Mănăstirii Habra

    • Sfântă Liturghie arhierească, la hramul Mănăstirii Habra
      Sfântă Liturghie arhierească, la hramul Mănăstirii Habra

      Sfântă Liturghie arhierească, la hramul Mănăstirii Habra

Marţi, 3 mai 2016, în a treia zi de Paşti, începând cu orele 10.00, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat Sfânta Liturghie arhierească la Mănăstirea Habra, de la Groşi, Baia Mare, cu ocazia hramului sfântului locaş, hram care, prin tradiţie, se ţine în a treia zi a Sfintelor Paşti.

La sosire, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a fost întâmpinat de stareţa mănăstirii, monahia stavroforă Justiniana Calini, de primarul comunei Groşi, Gheorghe Lupan, de soborul de peste 25 de preoţi şi diaconi slujitori şi de cele câteva sute de credincioşi veniţi împreună cu preoţii lor, la acest eveniment.

În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul a vorbit credincioşilor despre arătările Mântuitorului după Învierea Sa din morţi şi a detaliat pericopa evanghelică a sărbătorii, cea a drumului spre Emaus a doi dintre ucenici, care vorbeau despre patimile Sale, dar aveau ochii ţinuţi să nu-L cunoască, cu toate că Mântuitorul mergea împreună cu ei pe drum.

„Trebuie să înţelegem din Evanghelia de azi că Mântuitorul este veşnic călător, iar creştinismul este religia creaţiei. Iisus ne dăruieşte tot ceea ce cerem şi se ascunde sub chipul pâinii. Ultima jertfă sângeroasă a fost Răstignirea lui Iisus. Aceasta este taina creştinătăţii. Să creştem copiii în credinţa creştină, să păstrăm familia creştină, să păstrăm şcoala tradiţională şi ora de religie în şcoală”, i-a îndemnat pe credincioşii prezenţi Preasfinţitul Iustin Sigheteanul.

Mănăstirea Habra, spun unii istorici, a fost pomenită odată cu Mănăstirea din Perii Maramureşului, stavropighie a Patriarhiei Constantinopolului, la sfârşitul secolului al XIV-lea. La sfârşitul secolului al XVI-lea, la 1595, este pomenită ca reşedinţă a stareţului Efrem, un apropiat al lui Mihai Viteazul, sprijinitor al unirii celor trei teritorii româneşti şi, deci, a Unirii înfăptuite de Mihai Viteazul. Pentru susţinerea lui Mihai Viteazul, mănăstirea a fost distrusă şi stareţul Efrem obligat să ia drumul pribegiei, ajungând episcop de Huşi şi apoi de Rădăuţi.

Mănăstirea şi bunurile au fost ocupate abuziv de un nobil sătmărean, care a alungat călugării şi preoţii sfântului locaş, a demolat casele mănăstirii şi a stăpânit totul ca pe un bun al său. Aşa au desfiinţat Mănăstirea Habra duşmanii românilor şi Ortodoxiei.

Sursa: episcopiammsm.ro

Citește despre: