Sărbătoarea credinței, în inima Moldovei (2010)

14 Octombrie 2010 01:54 Documentar

În fiecare an, timp de câteva zile, în preajma datei de 14 octombrie, Iașul constituie principala destinație spirituală pentru sute de mii de români din toate colțurile țării, ba chiar și din străinătate. Evlavia credincioșilor pentru cea mai cinstită sfântă a României preface Iașul într-o cetate eternă a Ortodoxiei. La hramul Cuvioasei, în ultimii ani au fost aduse spre închinare moaștele mai multor sfinți. Anul acesta, credincioșii se închină la moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul.


Ziua de 14 octombrie a devenit o sărbătoare deosebită a Iașilor încă de la 1641, odată cu aducerea moaștelor Sfintei pe meleagurile Moldovei, de la Constantinopol. Cele aproape patru secole n-au schimbat cu nimic evlavia oamenilor către Sfânta Parascheva, ba chiar au intensificat-o, astfel că hramul ei prilejuiește astăzi unul dintre cele mai mari pelerinaje ale Ortodoxiei. “Pelerinajul în tradiția ortodoxă este foarte vechi și foarte important. Se cunosc pelerinaje devenite celebre încă din primele secole. Ele aveau loc la mormintele martirilor și la Locurile Sfinte. În Biserica noastră pelerinajele sunt foarte vechi. Nu se cunoaște începutul lor dar este logic faptul că acolo unde au existat moaște de sfinți martiri sau cuvioși, au fost pelerinaje după modelul din Biserica primară“, ne-a spus pr. conf. dr. Ion Vicovan, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din Iași.
Hramul Sfintei Parascheva a căpătat o dimensiune spirituală deosebită după anul 1990,
pentru că în perioada comunistă pelerinajele au fost oarecum limitate, iar formele de manifestare a credinței au fost strict mărginite, desfășurându-se în incinta bisericii sau a mănăstirii.

Comuniunea sfinților

Prin stăruința și prin purtarea de grijă a actualului Patriarh al României, Preafericiul Părinte Daniel, de-a lungul anilor, la Iași, au fost aduse spre închinare moaștele mai multor sfinți ai Ortodoxiei. Primul care a deschis drumul spre „comuniunea între sfinți“, în anul 1996, a fost Sfântul Andrei, apostolul Românilor, moaștele acestuia fiind aduse din Patmos - Grecia. După patru ani, în anul 2000, au fost aduse de la Livadia - Grecia moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, iar în 2001 a fost adus Brâul Maicii Domnului, de asemenea din Grecia, de la Volos. Hramul din 2002 a fost binecuvântat prin sosirea la Iași a moaștelor Sfântului Ioan Casian, care au fost aduse de la Marsilia (Franța), iar cel din 2003 prin aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Dimitrie - Izvorâtorul de mir, de la Tesalonic. În 2004, cu prilejul anului omagial „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare - 500“, la hramul Cuvioasei a fost adus un fragment din Sfânta Cruce, de la Mănăstirea „Panaghia Soumela“ din Mitropolia de Veria - Grecia. Tot de la Veria, de la Catedrala „Sf. Ap. Petru și Pavel“, în anul 2005, am avut bucuria de a primi spre închinare și cinstire moaștele Sfântului Pavel, apostolul neamurilor. În anul 2006, pelerinii s-au putut ruga, alături de Sfânta Parascheva, Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, ale cărui cinstite moaște au fost aduse din Eghina - Grecia. În 2007 au poposit la Iași spre bucuria credincioșilor moaștele Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, aduse din Grecia de la Mănăstirea „Sfântul Varlaam“.
În 2008, capitala Moldovei a găzduit de ziua ei, la cei 600 de ani de atestară documentară moaștele Sfântului Nifon, patriarhul Constantinopolului, aduse de la Catedrala mitropolitană din Craiova. În 2009, pelerinii s-au închinat la moaștele Sfântului Vasile cel Mare, de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași, așezate ca odionioară lângă moaștele Cuvioasei. Anul acesta, în Anul Crezului ortodox, au fost aduse moaștele Sfântului Maxim Mărturisitorul de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Muntele Athos. “Preafericitul Părinte Daniel a dat o altă dimensiune pelerinajului Sfintei Parascheva prin faptul că a adus moaștele altor sfinți sau relicve sfinte, începând cu anul 1996, prin aducerea la Iași a moaștelor Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat. Aceste pelerinaje nu au fost inițiate de ierarhi, ci au pornit din evlavia credincioșilor. Ierarhii, slujitorii Bisericii au dat forma acestor pelerinaje pe care o așteptau credincioșii. Pelerinajele nu sunt impuse din exterior ci sunt izvorâte dintr-un sentiment de evlavie care vine din interior. Emisiunile pe această temă care s-au făcut la Radio TRINITAS sau la TV TRINITAS, articolele care au fost consemnate în „Ziarul Lumina“ au făcut ca ele să capete o altă importanță în rândul credincioșilor. De aceea numărul pelerinilor crește an de an“, a mai spus pr. prof. Vicovan.

Pelerini din toată lumea

Din mărturiile organizatorilor, în fiecare an, la Iași vin atât credincioși români, cât și greci, sârbi, bulgari, polonezi, elvețieni, cehi, americani, norvegieni etc. Sfânta Parascheva a strâns în jurul ei pelerini din toată lumea încă de când a fost adusă la Iași.
La moaștele ocrotitoarei Moldovei s-au închinat zeci de personalități istorice ale lumii, patriarhi, mitropoliți, domnitori străini, regi sau regine, demnitari. Astfel, istoria pelerinajului de la Iași și popularitatea de care se bucură în rândul creștinilor au lansat ecouri în lumea întreagă. Ca o atestare oficială a faptului că pelerinajul de la Iași este bine cunoscut și în afara granițelor țării, Consiliul Mondial al Bisericilor, prin Grupul de Coordonare Europeană pentru Misiune și Reînnoire și Consiliul Bisericilor Europene au hotărât, în anul 2000, ca Iașul să devină oraș internațional de pelerinaj, alături de Tesalonic - Grecia, Trondheim - Norvegia, Edinburgh - Marea Britanie și Praga - Cehia.

Ultimele din categorie