România la Hram (2005)

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva

România la Hram (2005)

    • România la Hram (2005)
      Venirea moaştelor Sfântului Apostol Pavel la Iaşi

      Venirea moaştelor Sfântului Apostol Pavel la Iaşi

Sărbătorile prilejuite de hramul Sfintei Parascheva s-au încheiat, dar ecourile evenimentelor desfăşurate săptămâna trecută vor continua să se facă auzite mult timp de acum încolo. Venirea moaştelor Sfântului Apostol Pavel la Iaşi, proclamarea canonizării Mitropolitului Dosoftei şi cele două zile petrecute aici de Patriarhul României, P.F. Teoctist, sunt cele mai importante şi cele mai mediatizate aspecte ale sărbătorii ce are în centru data de 14 octombrie.

Inclusiv în presă, se va face, desigur, o evaluare atât a evenimentelor religioase, cât şi a celorlalte evenimente prilejuite de Sărbătorile laşului. Pentru ieşeni este o mândrie faptul că oraşul lor este în atenţia unei ţări întregi la fiecare mijloc de octombrie. Să analizăm împreună modul în care a înţeles să mediatizate presa aceste evenimente religioase. Veţi vedea că se desprind multe concluzii interesante

Informaţii şi imagini oferite în timp real

Abundenţa de informaţii despre evenimentele cuprinse în perioada 12-16 octombrie se explică şi prin faptul că site-urile oficiale ale Mitropoliei, https://mmb.ro şi https://trinitas.ro, au oferit prompt informaţii, asemenea unei adevărate agenţii de presă. Practic, ce se difuza la Radio Trinitas (de cele mai multe ori în direct), apărea în câteva zeci de minute ca ştire pe cele două site-uri, cu toate detaliile necesare. Munca presei a mai fost uşurată şi de existenţa, ca şi anul trecut, a unui site special dedicat acestei importante sărbători: sfparascheva.mmb.ro. Realizat tot de Institutul Cultural-Misionar Trinitas, la adresa menţionată pot fi găsite atât ştiri de ultimă oră, cât şi icoane, rugăciuni închinate Sfintei Parascheva, cuvinte despre înţelesul şi folosul pelerinajului şi multe altele.
Ziarul „Lumina", nu în ultimul rând, a oferit în cele două ediţii ale sale, cea tipărită şi cea electronică, bogate informaţii despre fiecare eveniment în parte. În plus, după fiecare eveniment, redacţia primului cotidian creştin din România oferea tuturor imagini la adresa https://mmb.ro, pe care le putea utiliza orice publicaţie. Lansarea celei de-a şaptea apariţii a cotidianului, inspirat intitulată „Lumina de Duminică", a făcut nu numai ca acest ziar să intre în clubul select al cotidianelor cu şapte apariţii pe săptămână, ci a şi prilejuit pelerinilor care aşteptau ore întregi pentru a se închina la sfintele moaşte informaţii utile, într-un limbaj pe înţelesul tuturor.
Având în vedere că majoritatea redacţiilor nu au o personă specializată pentru domeniul religios, aceste informaţii au fost extrem de utile presei. Am re-marcat deseori informaţii, sintagme sau abordări preluate din presa religioasă de specialitate. E semnul unei dorite maturităţi, dar şi al faptului că cititorul de informaţie religioasă nu se mai mulţumeşte cu abordări superficiale ale evenimentelor din acest domeniu şi nici nu mai tolerează gafele şi confuziile pe care încă le mai fac unii (spre exemplu, o ziaristă relata nonşalant că pe 14 octombrie se va face canonizarea Mitropolitului Dosoftei, în loc să afirme că se va proclama canonizarea acestuia, şedinţa Sfântului Sinod din 5-6 iulie a.c. hotărând deja trecerea eruditului ierarh în rândul sfinţilor).

Cel mai mediatizat eveniment ieşean

Momentul 14 octombrie a constituit nu numai apogeul acestor sărbători, ci şi un adevărat vârf de audienţă. Oricine s-a putut conecta la atmosfera solemnă şi înălţătoare a Sfintei Liturghii săvârşite la Catedrala mitropolitană prin intermediul postului de radio Trinitas sau al postului de radio public care au transmis în direct slujba. Tot în direct, TVR a avut cel mai mare număr de ore de emisie de după 1990, de la momentul întronizării I.P.S. Daniel, transmise din Catedrala mitropolitană din Iaşi. Aproape patru ore, credincioşi din toate colţurile ţării au putut urmări atât slujba cât şi materiale documentare, unul dintre ele, dedicat Mitropolitului Dosoftei, fiind realizat chiar de studioul de producţie Trinitas TV.
Credincioşii din curtea Catedralei mitropolitane au putut urmări pe două ecrane uriaşe, de 12 metri pătraţi, închiriate de Mitropolie, toată slujba şi, apoi, diferite materiale documentare. Practic, se poate spune că orice român a avut posibilitatea de a fi părtaş la cel mai solemn moment al zilei de 14 octombrie: de acasă sau din maşină, din curtea Catedralei mitropolitane sau de la serviciu, prin intermediul radioului şi televiziunii toţi s-au putut conecta la inima celui mai mare pelerinaj din România şi poate chiar din estul Europei. Până când statisticile şi studiile de audienţă o vor confirma, cred că nu greşim dacă afirmăm că pelerinajul prilejuit de Sărbătoarea Sfintei Parascheva a fost cel mai mediatizat eveniment ieşean de anul acesta şi, poate, cel mai mediatizat de după 1990.

Chiar nu s-a înţeles nimic din tragedia de la Taize?

Din păcate, au existat şi gazetari care au înţeles să speculeze în mod tendenţios anumite aspecte care ţin de organizarea unui astfel de eveniment (cu grad ridicat de risc, dacă ar fi să discutăm în termenii impuşi de la proliferarea terorismului la nivel internaţional). Astfel, ziare ca „Jurnalul Naţional", Evenimentul Zilei", „Cotidianul" şi chiar „Ziarul de Iaşi" au vehiculat neadevărul că la slujba Sfintei Liturghii de pe 14 octombrie ar fi intrat doar politicienii, eventual alte câteva personalităţi publice, în realitate, aşa cum rezultă şi din imaginile pe care le publicăm în această pagină, Catedrala a fost plină, din sutele de credincioşi care au participat la slujbă doar câteva zeci reprezentând personalităţi ale vieţii politice sau sociale.
Fiindcă nu puteau intra toate cele câteva zeci de mii de pelerini într-un spaţiu care nu poate adăposti mai mult de 2.000 de credincioşi, conducerea Mitropoliei a decis ca accesul să fie permis acelor pelerini care au ajutat Biserica, pe baza unor recomandări făcute de persoane din structurile de conducere ale Bisericii. Astfel, alături de ieşeni, au participat la slujbă pelerini din Bucureşti, Craiova, Caransebeş, Baia Mare, Bacău etc. Acest criteriu de selecţie nu este doar un gest de recunoştinţă, ci reprezintă şi o măsură specială de securitate în ansamblul organizării hramului. Dacă ar fi fost lăsată înăuntru o persoană pentru a cărei integritate psihică nu garanta nimeni şi se petrecea o tragedie asemenea celei de la Taize, când ieşeanca Luminiţa Solcan l-a ucis în timpul unei slujbe pe fratele Roger, s-ar fi spus că organizatorii au tratat cu superficialitate şi chiar cu iresponsabilitate problema securităţii specifice unor astfel de manifestări publice, în plus, astfel ar fi pătruns persoane care poate nu ar fi urmat exemplul Luminiţei, dar care ar fi putut tulbura o slujbă transmisă în direct în întreaga ţară şi la care asistau şi invitaţi din străinătate. Era în joc, aşadar, nu doar imaginea Mitropoliei ci chiar cea a laşului şi a României.

Sfânta Liturghie nu e un „show"

Un alt motiv de supărare pentru ziarişti l-a constituit faptul că fotoreporterii şi cameramanii nu au avut acces în Catedrală, în timpul slujbei de vineri. Având în vedere numeroasele solicitări, s-ar fi creat în spaţiul dintre altar şi credincioşi un adevărat zid viu, în continuă mişcare, cu cei care ar fi dorit, aşa cum stă bine unui jurnalist, să prindă unghiul cel mai bun pentru o fotografie sau o secvenţă video. Experienţa unor ani anteriori a arătat că asfel se tulbură momentele solemne ale Sfintei Liturghii, o slujbă care reprezintă centrul vieţii creştine şi la care se participă dacă nu cu evlavie, măcar în linişte şi cu deplină ordine. De altfel, unii fotoreporteri au declarat că erau interesaţi nu atât de slujbă, cât de gesturile pe care le fac politicienii de-a lungul slujbei.
Cea mai mare parte a ziariştilor (şi a ziarelor) a înţeles că un astfel de moment nu reprezintă un „show", cum e un meci bal sau un spectacol de muzică pop şi, ca atare, nu au insistat să intre. Se ştia doar că, după Liturghie, toţi ierarhii şi invitaţii vor ieşi pe esplanada Catedralei, unde vor putea fi fotografiaţi şi filmaţi în voie. În plus, s-au oferit tuturor celor interesaţi imagini de la Sfânta Liturghie înregistrate de cameramanul studioului Trinitas TV
În concluzie, nu se poate spune că a fost îngrădit accesul pelerinilor la Sfânta Liturghie din 14 octombrie, după cum nu se poate spune că a fost îngrădit accesul la informaţie al celor interesaţi de momentele Sfintei  Liturghii. Au fost oferite de instituţiile Mitropoliei atât informaţii scrise, cât şi imagini foto sau video. Doar cei rău intenţionaţi sau cei care caută cu orice preţ senzaţionalul fără suport real, au putut afirma că “doar politicienii au avut acces în Mitropolie”.

(Constantin Sturzu - Ziarul Lumina, 17 octombrie 2005)

Citește despre: