Mănăstirea Bistrița (Neamț)

Arhiepiscopia Iaşilor

Mănăstirea Bistrița (Neamț)

    • Mănăstirea Bistrița (Neamț)
      Mănăstirea Bistrița (Neamț)

      Mănăstirea Bistrița (Neamț)

Fotografie - Mănăstirea Bistrița (Neamț) Mănăstirea Bistrița din județul Neamț se află la aproximativ 8 kilometri mai spre vest de orașul Piatra Neamț, în comuna Viișoara - Alexandru cel Bun și a fost zidită la 1406 de către Alexandru cel Bun, care a înzestrat-o cu sate, moșii și odoare scumpe. Ștefan cel Mare a zidit un turn-paraclis ce se păstrează până astăzi, fiind cel mai vechi edificiu din incinta actuală. În 1546, Petru Rareș a renovat mănăstirea și a construit un zid împrejurul ei. Tot el i-a dăruit satul Mojeștii cu tot cu venitul produs de acesta. La 1554, Alexandru Lăpușneanu a renovat mănăstirea complet. Mănăstirea Bistrița are o foarte mare valoare istorică și arheologică. Este zidită în stil bizantin, bogat ornată, având ușa de la intrare păstrată din momentul construirii fiind lucrată cu multă artă. Clopotnița a fost construită de Ștefan cel Mare și Sfânt la 1498. Se remarcă icoana Maicii Domnului, dăruită de Ana, mama lui Ioan Paleologu, împăratul Constantinopolului. Aici sunt înmormântați: Alexandru cel Bun, soția lui Ana, Alexandru - fiul lui Ștefan cel Mare, Chiajna - soția lui Ștefan Lăcustă, Anastasie - Mitropolitul Sucevei. Mănăstirea Bistrița a fost o puternică și rodnică vatră de spiritualitate și cultură medievală românească, până spre mijlocul veacului al XVIII-lea, când, în anul 1677, Doamna Safta, soția voievodului Gheorghe Ștefan, închină mănăstirea Locurilor Sfinte - Patriarhiei Ierusalimului, inaugurând o lungă epocă de înstrăinare și nechibzuită gospodărire, când s-a pierdut și cea mai mare parte din patrimoniul care mai rămăsese. Evenimentele din 1821 au afectat și Mănăstirea Bistrița, chiar în biserică desfășurându-se adevărate lupte între turci și eteriști. Atunci, toate construcțiile au avut de suferit de pe urma incendiilor, au fost profanate mormintele ctitorilor și au fost jefuite numeroase manuscrise, broderii și obiecte de cult. Doar măsurile adoptate de Alexandru Ioan Cuza au determinat plecarea călugărilor greci de aici. Mănăstirea Bistrița are hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august.