Părintele Vasile Cașcaval – Mărturisitor în temnițele comuniste

Documentar

Părintele Vasile Cașcaval – Mărturisitor în temnițele comuniste

    • Părintele Vasile Cașcaval
      Părintele Vasile Cașcaval – Mărturisitor în temnițele comuniste

      Părintele Vasile Cașcaval – Mărturisitor în temnițele comuniste

Diaconul Cașcaval a cunoscut penitenciarul Aiud (octombrie 1959), apoi lagărele de muncă de la Salcia (mai 1960 și decembrie 1961), Giurgeni (iunie 1961) și Ostrov (decembrie 1961).

Părintele Vasile Cașcaval s-a născut la 14 ianuarie 1923, în familia cântărețului bisericesc Neculai Cașcaval din Iași. După absolvirea Seminarului teologic „Veniamin Costache” din Iași, a urmat cursurile Facultății de Teologie de la Cernăuți, Suceava, pe care a absolvit-o în 1947.

A fost numit cântăreț la Biserica Bărboi, iar un an mai târziu la „Trei Ierarhi”, ambele din Iași. La puțin timp este numit diacon la Catedrala Mitropolitană din Iași. Totodată, a lucrat la Filarmonica de Stat din Iași. Așa se explică legăturile sale de la mijlocul anilor '50 cu mai mulți foști colegi de la Filarmonica de Stat și Opera de Stat, ambele din Iași. De asemenea, unii dintre acești foști colegi se cunoșteau cu preotul Constantin Ciocârlan și Tit Tarnavschi, care absolvise Facultatea de Teologie din Cernăuți, conservatoarele din Viena și Praga și fusese profesor de Muzică în capitala Bucovinei.

Diaconul Vasile Cașcaval făcea parte din acest grup, la care se adăuga Sebastian Rusan, unul dintre fiii fostului mitropolit Sebastian Rusan al Moldovei și Sucevei. Întâlnirile acestor iubitori de Muzică și Teologie se consumau mai ales în casa preotului Ciocârlan. Aceștia au fost arestați în noaptea de 4 spre 5 februarie 1959 și trimiși în ancheta Securității din Iași. În anchetă au fost acuzați de proliferarea unor comentarii la adresa autorităților comuniste și pentru că „au cântat cântecul reacționar «Deșteaptă-te române», tot în sensul de a-și manifesta ura față de regimul nostru”. Deși anchetele au fost istovitoare, interogatoriile consemnate s-au dovedit foarte sumare, iar acuzațiile fragile. Cu toate acestea, prin Sentința nr. 242 din 21 aprilie 1959 a Tribunalului Militar Iași, Cașcaval a fost condamnat pentru infracțiunea de „uneltire contra ordinii sociale”, la 12 ani muncă silnică. Diaconul Cașcaval a cunoscut penitenciarul Aiud (octombrie 1959), apoi lagărele de muncă de la Salcia (mai 1960 și decembrie 1961), Giurgeni (iunie 1961) și Ostrov (decembrie 1961). El s-a confruntat cu o sănătate precară, în perioada martie-aprilie 1963 fiind chiar internat în ceea ce se numea spitalul din lagărul Salcia. În timpul detenției, prin Decizia nr. 132/1963 a Tribunalului Militar Suprem, el a obținut reducerea pedepsei la cinci ani. Vasile Cașcaval a fost eliberat la 3 februarie 1964 din lagărul de la Ostrov.

(Pr. Nicolae Cătălin Luchian, Adrian Nicolae Petcu, Clerici şi mireni mărturisitori din Arhiepiscopia Iaşilor, în închisorile comuniste (1945-1964), Editura Doxologia, Iași, 2017, p. 47)