„Poţi aprinde trei brațe de lumânări, poți da sute de acatiste, însă dacă nu te lupţi cu răutatea din inima ta, în zadar vor fi toate” – Pr. Visarion Alexa

Poţi aprinde trei brațe de lumânări, poți da sute de acatiste, poți merge la toate mănăstirile, însă dacă nu te lupţi cu răutatea din inima ta, dacă nu vei imacula inima ta, în zadar vor fi toate.

Viețuirea noastră pe pământ nu poate fi doar zoologică. Dacă omul nu are spiritualitate, atunci el va tinde să o inventeze. Toate plăcerile pe care noi le căutăm sunt mărginite, limitate, sunt produsul minții noastre. Gândirea pozitivă este idolatrie, ajungi să te închini ţie şi ideilor tale. Meditația este o cumplită formă de egoism. Stările de bine sunt provocate de mintea ta. Nu ai cum să-L provoci pe Dumnezeu să trăiască în tine. Avem în viața noastră de zi cu zi icoana iubirii... putem face un om să se îndrăgostească de noi? Nu! Orice ai face, nu se poate! Același lucru îl trăim cu Dumnezeu, noi nu-L putem manipula: „Doamne, ajută-mă! Dacă mă ajuți, promit că...”. Acest demers e absurd total!

Poţi, însă, iubi un om într-o libertate totală şi noi toți ştim cum funcționează această iubire: uneori se retrage, alteori vine spre noi, tace zile în şir fără să-i poți înțelege tăcerea, apoi vorbește, ca într-un mecanism al iubirii. Aşa face şi Dumnezeu. Nu poți manipula nicio făptură în numele iubirii, totul se va întoarce împotriva ta.

Drumul Ortodoxiei este un drum al trezirii. Puteţi limita viața dumnevoastră la traiul „bun” de pe pământ, la familie, copii, casă, serviciu, dar toate acestea merg până în poarta cimitirului. Există un singur sens al existenței omului pe pământ: dobândirea Lui Dumnezeu!!

Fiți cu băgare de seamă: liniștirea gândurilor nu înseamnă dobândirea lui Dumnezeu. Aceea este psihologie, acolo sunt ideile tale, la care tu te închini. Aşa cum sunt relațiile dintre noi şi ceilalți oameni, aşa este şi relația dintre noi şi Dumnezeu. Nu ţi-L închipui pe Dumnezeu! Iisus pe muntele Tabor arată că întâlnirea dintre om şi Dumnezeu este una reală, nu una închipuită.

Condiția întâlnirii noastre cu Ființa Supremă este una singură: „Fericiți cei cu inima curată, căci aceia vor vedea pe Dumnezeu!”. Curăță inima ta! Nu pe aceea de suprafață, ci pe cea lăuntrică. Poţi să fii zâmbitor şi blând la suprafață, iar în inima ta să fii, de fapt, otrăvit și otrăvitor. Acolo privește Domnul, acolo va fi Întâlnirea şi până nu cureţi inima ta de toate gândurile viclene şi de răutate, Dumnezeu nu va apărea. Poţi aprinde trei brațe de lumânări, poți da sute de acatiste, poți merge la toate mănăstirile, însă dacă nu te lupţi cu răutatea din inima ta, dacă nu vei imacula inima ta, în zadar vor fi toate.

Cum poți face asta? Amintindu-ţi această frază: „Chipul slavei Tale celei negrăite sunt, deşi port rănile păcatelor mele!” - ştiu că oricât de rănit aș fi, oricât de grea ar fi lupta din lăuntrul meu, sunt Chipul Tău. Asta să fie preocuparea noastră din fiecare zi, din fiecare clipă, curățarea inimii noastre: Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-mă... neîncetat! Doar de stânca acestui nume se pot sparge răutățile inimii noastre.

De la același autor

Ultimele din categorie