Despre bolile digestive ale sugarului

Stil de viaţă

Despre bolile digestive ale sugarului

    • Despre bolile digestive ale sugarului
      Despre bolile digestive ale sugarului

      Despre bolile digestive ale sugarului

Pentru că multe mămici ne trimit întrebări referitoare la afecţiunile digestive ce pot apărea în etapa de sugar, vă prezentăm astăzi câteva dintre cele mai frecvente astfel de boli.

Dizenteria bacilară este o boală diareică acută, caracterizată clinic prin febră, colici abdominale şi scaune muco-sanghinolente. Dizenteria bacilară este determinată de shigella. Contaminarea este de cele mai multe ori indirectă, prin intermediul alimentelor, a apei infectate, a veselei şi a mâinilor murdare, dar poate fi şi directă, de la purtătorii sănătoşi sau de la bolnavii de shigelloză.

Tabloul clinic prezintă aspecte variate. Sunt forme de shigelloză care se vindecă spontan, în câteva zile, dar şi forme hipertoxice. Cel mai adesea, debutul este brusc, cu febră, frisoane, indispoziţie, alterarea stării generale, uneori chiar convulsii. Apar apoi colicii abdominali şi scaunele diareice apoase frecvente şi puroi. Confirmarea diagnosticului de dizenterie bacilară este dată de coprocultură.

Complicaţiile posibile sunt: sindromul de deshidratare acută, dezechilibrul acido-bazic, cronicizarea diareei, pneumonia, otita medie, malnutriţia. Enterocolita provocată de Salmonella se poate transmite la om prin carnea infectată. O altă sursă de infecţie o reprezintă omul purtător de salmonella sau bolnavul. Incidenţa cea mai mare a îmbolnăvirilor se înregistrează între vârsta de 6 luni şi doi ani, dar şi sub 6 luni pot să apară epidemii.

La sugari, debutul apare prin febră, vărsături şi diaree, cu scaune apoase, muco-grunjoase, uneori sanghinolente. Diagnosticul este confirmat prin coprocultură şi culturi din alimentul ingerat. Evoluţia este adesea favorabilă, cu remiterea fenomenelor  acute în câteva zile.

Diareea indusă de antibiotice poate să apară la 1-3% dintre bolnavii trataţi cu antibiotice, fiind mai frecventă după administrarea prelungită pe cale orală. Boala survine prin faptul că multe antibiotice modifică febra normală intestinală, prin inhibarea selectivă a speciilor sensibile şi proliferarea exagerată compensatorie a celor mai rezistente.

Diareea indusă de antibiotice poate surveni la 4-21 de zile de la începutul tratamentului sau la 5-28 de zile de la terminarea lui. Simptome: diaree apoasă, meteorism abdominal, greţuri, vărsături, starea generală se alterează, apar semnele de deshidratare, şocul.

Diaree acută prin greşeli alimentare se poate produce din cauza consumului de lapte impropriu, a excesului unilateral de hidrocarbonate, proteine sau grăsimi, diversificare incorectă, subalimentaţie, dar mai ales supraalimentaţie. Aceste erori depăşesc capacitatea de digestie şi absorbţie a principiilor nutritive.

Citește despre: