Taxă pe fast-food şi pe berea cu alcool

Social

Taxă pe fast-food şi pe berea cu alcool

    • Taxă pe fast-food şi pe berea cu alcool
      Taxă pe fast-food şi pe berea cu alcool

      Taxă pe fast-food şi pe berea cu alcool

Ministrul Sănătăţii a anunţat ieri că prin noua Lege a Sănătăţii ar putea fi introdusă taxa pe fast-food şi pe berea cu alcool, întrucât este vorba de o alimentaţie nesănătoasă, care creşte morbiditatea pe anumite boli şi, respectiv, de un produs alcoolic.

„Prin noua lege încercăm introducerea taxei pe produsele nesănătoase tip fast-food, care aduc prejudicii sănătăţii şi, de asemenea, pe berea cu alcool“, a spus ministrul Sănătăţii.

Vasile Cepoi a precizat însă că este vorba despre proiectul Legii Sănătăţii, aflat în curs de elaborare, iar aprobarea acestei propuneri este o decizie politică.

„Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate, pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie“, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Introducerea taxei pe fast-food a mai fost în atenţia autorităţilor şi în 2011, însă, după mai multe dezbateri contradictorii, a fost amânată, pe motiv că este foarte greu de implementat.

Ministerul Sănătăţii intenţiona atunci să introducă taxa pe fast-food, pentru susţinerea programelor naţionale de sănătate.

Patronatele atenţionau însă că introducerea taxei pe fast-food ar putea duce la creşterea preţului alimentelor în medie cu peste 20%, dar şi la disponibilizarea a 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.

Soluţii pentru creşterea veniturilor în sănătate

Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, a afirmat, cu prilejul lansării raportului „Venituri şi cheltuieli în Sănătate“, că are în vedere mai multe soluţii pentru creşterea veniturilor în Sănătate. Între acestea se numără o eventuală creştere a contribuţiei pentru sănătate şi menţinerea ei pentru toţi pensionarii, dar aceste opţiuni trebuie analizate politic. Vasile Cepoi a subliniat că România cheltuie cel mai puţin din Europa pentru sănătate, însă modalităţile prin care pot fi atrase mai multe fonduri la buget ţin de decizia politică. Ministrul a mai afirmat că bugetul de stat are o contribuţie importantă la sănătate, dar se impune mai multă transparenţă şi predictibilitate. De asemenea, ministrul Sănătăţii s-a referit şi la faptul că trebuie definit exact ce servicii acoperă bugetul de stat şi asigurările de sănătate.

Referitor la aspectul îmbătrânirii populaţiei, care presupune un alt tip de asistenţă medicală, Vasile Cepoi a admis că acest aspect a fost neglijat până acum. Se are în vedere elaborarea unei strategii privind persoanele vârstnice şi înfiinţarea mai multor spitale de geriatrie.